Cu doar 36-37 de cabinete stomatologice publice la nivel național, față de peste 17.400 private, sistemul de stat se confruntă cu subfinanțare cronică și plafoane lunare sufocante, iar programul AP-STOMA, anunțat ca soluție, rămâne blocat în etapa de consultare cu Colegiul Medicilor Stomatologi.
Sistemul public de stomatologie din România a ajuns într-un stadiu critic, la mai bine de trei decenii de la privatizarea masivă a sectorului. În timp ce peste 17.400 de cabinete private funcționează în prezent pe teritoriul țării, rețeaua de stat a rămas cu doar 36-37 de cabinete stomatologice la nivel național, potrivit datelor Institutului Național de Statistică coroborate cu rapoartele structurilor profesionale pentru perioada 2024-2025. Din cei aproximativ 27.800 de medici stomatologi cu drept de liberă practică, mai puțin de 5% mai activează în sistemul public.
Consecința acestui dezechilibru se vede direct în buzunarul pacienților: aproximativ 80% dintre români plătesc integral, din surse proprii, tratamentele stomatologice, în timp ce fondurile decontate prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) acoperă doar 10-12% din volumul total al procedurilor la nivel național. Situația plasează România pe ultimul loc în Uniunea Europeană la cheltuielile de sănătate pe cap de locuitor, cu doar 971 de euro alocați în 2023, potrivit datelor Eurostat citate în analiză.
Spitalele publice care mai tratează urgențe stomatologice
Deși rețeaua s-a restrâns dramatic, câteva unități spitalicești publice au reușit să mențină sau să reînființeze servicii de stomatologie, orientate în special către urgențe majore, chirurgia oro-maxilo-facială și pacienții cu dizabilități severe care necesită anestezie generală.
Singura unitate din țară cu personalitate juridică de monospecialitate este Spitalul Clinic de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială „Prof. Dr. Dan Theodorescu” din București, subordonat Administrației Spitalelor și Serviciilor Medicale București. Spitalul dispune de o secție clinică cu 25 de paturi, compartiment de anestezie și terapie intensivă (ATI) și cameră de gardă cu permanență 24 de ore din 24, șapte zile din șapte, pentru urgențele oro-maxilo-faciale și stomatologice.
La Spitalul Județean de Urgență „Dr. Constantin Opriș” din Baia Mare, serviciul de urgență stomatologică a fost reînființat după aproape două decenii de absență, urmare a privatizării vechilor policlinici. Cabinetul funcționează integrat în Unitatea de Primiri Urgențe, cu o linie de gardă dedicată în intervalul 22:00–08:00 pentru pacienții cu dureri acute nocturne, într-o unitate care a tratat peste 91.700 de pacienți într-un singur an.
Un program continuu, non-stop, funcționează și la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” din Timișoara, integrat în ambulatoriul de specialitate și deservind pacienți din întreaga regiune de vest. La Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș, activitatea de urgență se dezvoltă în paralel cu proiecte ample de reabilitare a infrastructurii, printre care un centru pentru pacienți arși, menite să susțină o abordare multidisciplinară a traumatismelor complexe ale feței și cavității bucale.
Conceptul de „stomatologie socială” a fost testat și prin ridicarea unui nou Spital de Stomatologie în Sectorul 4 al Capitalei, însă inițiativa se confruntă cu dificultăți operaționale majore. Specialiștii avertizează că blocajul nu ține de dotările materiale, ci de incapacitatea sistemului actual de a integra clinic medicii stomatologi în spitale și de a asigura o finanțare care să acopere costul real al resursei umane.
Cadrul legal, între garanții pe hârtie și disfuncționalități reale
Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății rămâne pilonul legislativ al sistemului. Potrivit articolelor 238 și 239, statul garantează asiguraților un pachet de servicii de bază care include și medicina dentară, acordată în condițiile stabilite prin Contractul-cadru negociat între CNAS și Colegiul Medicilor Stomatologi din România (CMSR). Legea prevede gratuitate integrală pentru copiii sub 18 ani, tinerii între 18 și 26 de ani aflați în continuarea studiilor și fără venituri, precum și pentru femeile însărcinate și lăuze.
Detalierea operațională a serviciilor decontate se face prin Hotărârea de Guvern nr. 521/2023, pusă în aplicare prin Ordinul 1857/2023 al Ministerului Sănătății și CNAS. Reglementările împart asistența stomatologică într-un pachet minimal, destinat persoanelor neasigurate, și un pachet de bază, pentru asigurați. Spre deosebire de alte specialități medicale, accesul la tratamentele stomatologice decontate nu necesită bilet de trimitere de la medicul de familie pentru consultațiile inițiale sau tratamentele de urgență.
Sectorul a trecut și printr-un episod de instabilitate normativă la jumătatea anului 2023, când CMSR a restrâns unilateral, prin deciziile nr. 4/2CN/2023 și 5/2CN/2023, competențele medicilor stomatologi generaliști, cu risc de a paraliza activitatea a peste 15.000 de medici și de a bloca accesul la tratamente în mediul rural. În urma protestelor coordonate de Patronatul Medicilor Stomatologi din România și sub presiunea Ministerului Sănătății, CMSR și-a abrogat propriile decizii pe 7 iulie 2023. Ulterior, prin Ordonanța de Urgență nr. 8/2025, Guvernul a eliminat o prevedere din Ordonanța Guvernului nr. 124/1998 care genera confuzii similare, reafirmând prioritatea legii naționale în fața reglementărilor colegiale.
AP-STOMA, primul mecanism dedicat de finanțare a stomatologiei spitalicești, blocat încă în etapa de consultare
Ministerul Sănătății a elaborat programul AP-STOMA (Acțiuni Prioritare pentru asigurarea tratamentului, monitorizării și îngrijirii pacienților cu afecțiuni stomatologice), gândit ca prim mecanism public predictibil de finanțare a stomatologiei spitalicești, separat de fondurile Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS). Finanțat direct din bugetul de stat și din venituri proprii ale ministerului, programul se adresează exclusiv unităților publice cu secții sau compartimente de stomatologie și ar urma să acopere achiziția de echipamente, materialele sanitare și costurile tratamentelor complexe efectuate sub sedare sau anestezie generală, esențiale pentru copiii cu nevoi speciale și pacienții cu dizabilități severe.
Proiectul de ordin a fost pus în transparență decizională de ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, pe 29 decembrie 2025, fiind prezentat drept primul sistem clar și predictibil de finanțare a stomatologiei în sistemul public din România. Reacția Colegiului Medicilor Stomatologi din România (CMSR) a fost însă critică: Colegiul a semnalat că actul normativ a fost elaborat fără consultarea prealabilă a organismului profesional, deși legea impune acest pas, și a cerut oficial amânarea intrării în vigoare a ordinului până la o consultare reală cu reprezentanții corpului profesional. CMSR a subliniat că nu se opune extinderii accesului pacienților la stomatologia publică, dar a atras atenția asupra riscurilor generate de implementarea programului fără corelare cu mecanismele de finanțare existente și fără reprezentare profesională în structurile de guvernanță ale programului.
Pe 13 ianuarie 2026, CMSR a organizat o dezbatere publică dedicată programului, la care au participat autorități, patronate și asociații de pacienți. Președintele CMS Cluj, dr. Bogdan Culic, a avertizat că implementarea AP-STOMA exclusiv în unități publice, cu accent pe mediul urban și pe achiziții de echipamente, riscă să contravină strategiei naționale de sănătate, care promovează utilizarea eficientă a infrastructurii deja existente și creșterea accesibilității pentru pacienți. Dr. Gloria Cristina Barbălată a conchis, la rândul său, că programul este necesar, dar nu poate fi construit fără un studiu de impact și fără consultarea CMSR, din cauza riscului de concurență neloială față de cabinetele private care au susținut stomatologia românească timp de decenii.
La 16 martie 2026, ministrul Rogobete declara public că programul urmează să fie aprobat „în curând, odată cu aprobarea bugetului” de stat, semn că, la acel moment, ordinul nu intrase încă în vigoare. Ulterior, în februarie 2026, CMSR a solicitat și corectarea unui proiect de ordonanță de urgență privind Codul fiscal, pentru a include explicit finanțarea asistenței medicale stomatologice pentru perioada 2027-2028, ceea ce sugerează că mecanismul de finanțare pe termen lung al sectorului rămâne, la rândul lui, în negociere separată de AP-STOMA. Până la momentul redactării acestui material, nu a putut fi confirmată publicarea în Monitorul Oficial a formei finale a ordinului și nici operaționalizarea efectivă a programului în spitalele publice, astfel încât stadiul rămâne unul de proiect aflat în etapa de consultare și avizare, iar cititorii sunt încurajați să verifice ultimele actualizări direct pe site-urile Ministerului Sănătății și CMSR.
CMSR avertizează, în plus, asupra riscurilor de implementare pe termen mai lung: în lipsa unei distribuții teritoriale echilibrate și a capacității reale a spitalelor județene, multe fără personal ATI disponibil pentru stomatologie, fondurile AP-STOMA riscă să rămână neutilizate sau să fie absorbite doar de două-trei centre universitare care dețin deja infrastructura necesară.
Plafonul lunar, principalul obstacol financiar
Deși bugetul FNUASS a atins niveluri istorice, estimat la 82,7-84,3 miliarde de lei pentru exercițiile 2025-2026, suma direcționată către stomatologie rămâne infimă: aproximativ 200 de milioane de lei pe an, mai puțin de 0,4% din bugetul CNAS și doar 5,7% din valoarea reală a pieței serviciilor stomatologice. Doar circa 3.200 de medici stomatologi dintr-un total de peste 20.000 mai colaborează contractual cu casele județene de asigurări.
Cauza principală nu este tariful pe procedură, ci plafonul lunar impus fiecărui medic contractant, ajuns în ultimii ani la 4.000-6.000 de lei, față de aproximativ 2.000 de lei în trecut. Suma se epuizează rapid: fabricarea unei singure proteze acrilice mobilizabile costă 1.145 lei, astfel încât reabilitarea ambelor arcade la un pacient edentat total consumă peste jumătate din plafonul lunar al medicului. În practică, plafoanele se epuizează în primele 10-15 zile ale lunii, forțând medicii să reprogrameze pacienții asigurați pentru lunile următoare.
Problema se reflectă direct în conturile spitalelor publice: un medic stomatolog angajat generează unității un venit maxim de 6.000 de lei pe lună din decontările CNAS, în timp ce salariul său net ajunge la 15.000-16.000 de lei lunar. Această diferență face ca fiecare post de stomatolog să reprezinte, contabil, o pierdere pentru spital, motiv pentru care mulți manageri evită înființarea de secții de stomatologie sau scoaterea de posturi la concurs.
Zonele rurale, cele mai afectate de lipsa serviciilor
Mii de comune din România nu au niciun cabinet stomatologic, iar populația rurală ajunge la medic aproape exclusiv atunci când apar complicații infecțioase severe. Pentru atenuarea acestei crize, Ministerul Sănătății și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene direcționează fonduri europene către infrastructura locală: 40 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență pentru construirea a 200 de Centre Comunitare Integrate, apeluri de proiecte pentru modernizarea cabinetelor stomatologice școlare și pentru unități mobile de asistență stomatologică ce pot deservi iterativ școlile din zonele izolate, precum și granturi nerambursabile pentru medicii care doresc să deschidă cabinete la sat, acordate sub formă de sumă forfetară, cu 70% din valoare livrată la semnarea contractului.
Specialiștii atrag însă atenția că aceste investiții rezolvă doar problema logisticii. Odată dotat, un cabinet rural rămâne dependent de același plafon lunar impus de CNAS, iar fără o reformă a mecanismului de plată, infrastructura nou construită riscă să devină nefuncțională la scurt timp după epuizarea fondurilor europene.
Ce reforme se discută pentru relansarea sistemului
Printre soluțiile identificate de organismele profesionale și de managementul spitalicesc se numără trecerea de la plafonul lunar fix la un sistem mixt de finanțare, cu plată per capita pentru monitorizarea preventivă și plată per serviciu fără plafon lunar, dar cu limite anuale per pacient. O altă direcție vizează introducerea unor coduri specifice de tip Diagnostic Related Groups pentru internările de zi cu profil stomatologic și oro-maxilo-facial, astfel încât spitalele publice să fie plătite proporțional cu complexitatea cazurilor tratate, nu limitate la plafonul de ambulatoriu.
Se discută despre înființarea unui Program Național de Sănătate Orală finanțat direct de la bugetul de stat, cu o componentă profilactică axată pe screening și sigilări în școli și o componentă curativă dedicată reabilitărilor protetice pentru populația vârstnică. În paralel, Colegiul Medicilor Stomatologi din România a finalizat deja un nou Cod Deontologic al medicului stomatolog, aprobat în cadrul ședințelor Consiliului Național și Adunării Generale Naționale din 20-21 martie 2025, ca răspuns la o investigație a Consiliului Concurenței declanșată în decembrie 2024 cu privire la vechiul cod, adoptat în 2021. Noul document reglementează publicitatea în domeniul stomatologic, permisă doar cu respectarea principiilor etice și fără mesaje înșelătoare, și consolidează transparența în relația medic-pacient privind tratamentele propuse și costurile asociate.
