Dr. Mihaela Cuțui susține că parola pusă pe mapa ședinței CMSR din 9 octombrie 2026 este simptomul unei probleme de guvernanță, cerând publicarea formei finale a Regulamentului EMC, a modificărilor de după consultare și a testului de proporționalitate înainte de vot.
Uneori, un simptom aparent minor conduce la un diagnostic mult mai serios.În cazul Colegiului Medicilor Stomatologi din România, simptomul este o parolă.
Cu câteva zile înainte de ședința Consiliului Național al CMSR din 9 octombrie 2026, în care urmează să fie supus votului noul Regulament privind educația medicală continuă, mapa cu documentele ședinței, afișată pe site-ul CMSR, este protejată cu parolă.
Nu discutam despre o pagină protejată ci despre cum se exercită puterea într-un organism profesional de drept public.
Rezultate de căutare pentru „Mapa cu documente: sedinta ordinara a CN din data de 09.10.2026" – Colegiul Medicilor Stomatologi din România https://share.google/MhMzHJzbHFym2w2yx
Am putea discuta despre parolă dar ar fi însă o greșeală.Parola nu este boala. Este simptomul care ne obligă să privim mai atent.
Pentru că în spatele ei apare o întrebare mult mai importantă:
Cum este guvernată, de fapt, profesia de medic stomatolog din România și de către cine?
Să începem cu diagnosticul corect:
CMSR nu este un club privat de playboy în care poți lua hotărâri și dupa beție. Acesta este punctul de la care trebuie să pornim.
CMSR nu este o asociație privată în care conducerea stabilește regulile pentru un grup de persoane care au ales liber să adere.
Legea nr. 95/2006 îi conferă atribuții legale privind organizarea, controlul și supravegherea profesiei de medic stomatolog.
Apartenența la organismul profesional este legată de exercitarea profesiei.
Cotizația este obligatorie pentru membrii săi.CMSR adoptă acte care produc consecințe asupra exercitării profesiei.
Cu alte cuvinte, discutăm despre putere publică exercitată asupra unei profesii.Iar acolo unde există putere trebuie să existe și limite.
Iar acum CMSR încalcă legea 95/2006- art.518- alin.l
"Să execute cu bună-credință atribuțiile ce le revin în calitate de reprezentant sau membru în
organele de conducere ale CMSR sau ale colegiului teritorial."
LEGALITATE. TRANSPARENȚĂ. MOTIVARE. PARTICIPARE.PROPORȚIONALITATE.RĂSPUNDERE.CONTROL.
Pentru CMSR sunt doar cuvinte goale sau poate nici nu au găsit cuvintele in dicționar?
Acestea nu sunt mofturi ale unor medici nemulțumiți.Sunt elementele elementare ale unei guvernanțe instituționale sănătoase.
ȘI EXACT AICI PAROLA DEVINE INTERESANTĂ.
1. TRANSPARENȚĂ
Ce se va vota vineri? Întrebarea pare absurd de simplă.
Într-o organizație profesională sănătoasă, cu câteva zile înainte de adoptarea unei reglementări care privește întregul corp profesional, fiecare medic ar trebui să poată afla cel puțin:
care este textul care urmează să fie adoptat.
Nu textul inițial,nu varianta pe care CMSR a pus-o în consultare,nu ce credem noi că ar putea conține,CI FORMA CARE AJUNGE EFECTIV PE MASA CONSILIULUI NAȚIONAL.
Avem acest drept conform Legii 95/2006- art.517
" Membrii CMSR au următoarele drepturi:
b) dreptul să se adreseze organelor abilitate ale CMSR și să primească informațiile solicitate;"
Pentru că tocmai acesta este rostul unei consultări: între proiectul inițial și forma finală ar trebui să existe un proces.
Au existat observații?Care?
Au fost acceptate?Care?
Au fost respinse?De ce?
Textul a fost modificat?Unde?
Au rămas restricțiile contestate?Care este justificarea lor?
Aceste întrebări nu reprezintă insolență față de conducerea CMSR.
Se numesc accountability.Adică obligația celui căruia i-a fost încredințată puterea de a explica felul în care o exercită.
2. CONSULTAREA NU ESTE DECOR
Proiectul Regulamentului EMC a fost pus în consultare.Medicii au fost invitați să formuleze observații.Au existat intervenții.
Am transmis și eu observații ample, argumentate juridic, precum și o propunere alternativă de regulament.
Dar consultarea publică nu înseamnă:
„Trimiteți-ne ce aveți de spus și noi oricum nu ținem cont."
Consultarea are sens numai dacă există posibilitatea de a urmări ce s-a întâmplat cu observațiile formulate și de a vedea rezultatul procesului înainte ca acesta să fie transformat într-o normă obligatorie.
Altfel spus:
dacă ni se arată proiectul, ni se cer observațiile, dar forma rezultată ajunge la vot în spatele unei parole, trebuie să întrebăm ce funcție reală a avut consultarea.
A fost mecanism de participare?Sau doar bifarea unei etape?
Diferența este enormă.
3. EXISTĂ ȘI O LEGE A PROPORȚIONALITĂȚII. NU DOAR PĂRERI.
În cazul Regulamentului EMC, problema devine și mai serioasă.
România are Legea nr. 245/2020 privind efectuarea unui test de proporționalitate anterior adoptării unor noi reglementări referitoare la profesii.
Legea transpune Directiva (UE) 2018/958.
Iar aceasta nu spune:
„Organismul profesional decide ce consideră el că este bine pentru profesie."
Logica este exact inversă.Atunci când sunt introduse cerințe care restricționează accesul la o profesie reglementată sau exercitarea acesteia, ele trebuie justificate și evaluate din perspectiva proporționalității înainte de adoptare.
Legea cere inclusiv ca justificarea să fie susținută prin elemente calitative și, atunci când este posibil și relevant, cantitative.
Mai mult, trebuie analizat dacă obiectivul urmărit nu poate fi realizat prin mijloace mai puțin restrictive.
Legea nr. 245/2020 – Portal Legislativ
Directiva (UE) 2018/958 – EUR-Lex
De aceea am întrebat anterior:
De ce un anumit număr de credite?
De ce anumite forme de educație?
De ce diferențierea între fizic și online?
De ce anumite condiții teritoriale?
Care este riscul concret pentru pacient pe care îl elimină fiecare restricție?
Care sunt datele,studiil, alternativele analizate, impactul economic?
Aceste întrebări nu dispar prin vot.
Majoritatea poate adopta o normă. Majoritatea nu poate transforma lipsa fundamentării în fundamentare.
4. REPREZENTAREA FĂRĂ INFORMARE
Ajungem la Consiliul Național.
Aici trebuie să fim foarte exacți.Problema este mai profundă.
Președinții colegiilor teritoriale participă la structura națională în calitatea conferită de sistemul de reprezentare al profesiei.
Atunci întreb:
Cum poate corpul profesional să își exprime o poziție asupra unui document pe care nu îl poate vedea?
Cum poate medicul din Timiș să spună:
„Sunt de acord cu articolul acesta, dar nu cu celălalt"?
Cum poate medicul din Iași să întrebe de ce reprezentantul său acceptă o anumită restricție?
Cum poate medicul din Cluj să solicite modificarea unui articol?
Cum poate medicul din Constanța să constate că observația transmisă în consultare a dispărut?
Nu poate,pentru că nu știe ce se votează.
Și atunci apare una dintre cele mai importante întrebări ale acestui articol:
PE CINE REPREZINTĂ REPREZENTANTUL ATUNCI CÂND CEI REPREZENTAȚI NU CUNOSC OBIECTUL DECIZIEI?
Aici nu mai discutăm despre EMC.
Discutăm despre CALITATEA GUVERNANȚEI.
5. VOTUL NU ESTE ACELAȘI LUCRU CU DELIBERAREA
Regulamentul EMC apare la punctul 13 al ordinii de zi a ședinței din 9 octombrie.
Poziția pe ordinea de zi nu dovedește că regulamentul va fi adoptat superficial și nu voi pretinde că dovedește acest lucru.
Dar tocmai de aceea întrebările trebuie puse înainte, nu după ședință.
Cât timp va fi acordat Regulamentului?
Va fi analizat articol cu articol?
Vor fi prezentate modificările intervenite după consultare?
Membrii Consiliului vor primi un tabel comparativ?
Vor afla ce observații au fost formulate?
Vor afla care au fost respinse și de ce?
Vor putea formula amendamente?
Va fi discutat testul de proporționalitate pentru restricțiile propuse?
Vor fi consemnate obiecțiile?
Pentru că ridicarea unei mâini durează două secunde.
Deliberarea este ceea ce trebuie să se întâmple înaintea ei.
Un organism colegial nu este bine guvernat pentru că votează.
Este bine guvernat atunci când votul reprezintă finalul unui proces informat, contradictoriu și verificabil.
6. PAROLA DE PE SITE
Și acum ne întoarcem la ea,la mica noastră parolă.
Nu am gasit nici o explicație tehnică,nici o explicație administrativă.
Oare în mapă există documente care, prin natura lor, justifică accesul restricționat? Cine sa nu le vadă? Stomatologii galactici?
Dacă există o asemenea explicație, CMSR o poate prezenta,pentru că in situația de față CMSR trebuie sa ne pună la dispoziție documentele
Dar tocmai aici se vede diferența dintre două modele de guvernanță.
În primul model:
„Este documentul nostru. Îl văd cei cărora le dăm parola."
În celălalt:
„Exercităm o competență asupra unei întregi profesii și trebuie să putem explica celor asupra cărora exercităm această putere ce facem și de ce."
A doua variantă se numește guvernanță.
Prima se numește putere totalitară.
7. AUTONOMIA NU ÎNSEAMNĂ SUVERANITATE
Aceasta este probabil confuzia fundamentală care trebuie lămurită.
CMSR beneficiază de autonomie în condițiile legii.
Dar autonomia unui organism profesional nu înseamnă suveranitate.
Autonomia există în interiorul legii, nu deasupra ei.
Faptul că legiuitorul a încredințat unei profesii posibilitatea de a se autoreglementa nu reprezintă un cec în alb acordat conducerii organismului profesional. Dimpotrivă.
Autoreglementarea presupune o responsabilitate suplimentară.
Pentru că aceeași structură poate ajunge să participe la elaborarea regulilor, să urmărească respectarea lor, să gestioneze evidențe, să exercite atribuții disciplinare și să influențeze condițiile în care profesia este exercitată.
Cu cât concentrarea atribuțiilor este mai mare, cu atât mecanismele de transparență, motivare și control trebuie să fie mai puternice.
Nu mai slabe.
8. CINE CONTROLEAZĂ REGULATORUL?
Aceasta este întrebarea pe care o pun de luni întregi.
Legea nr. 95/2006 stabilește cadrul în care funcționează CMSR și raporturile instituționale relevante în domeniul sănătății.
Există Ministerul Sănătății, controlul de legalitate,
instanța de contencios administrativ,drept european,principiul proporționalității,Constituția.
Cu alte cuvinte, autoreglementarea nu elimină controlul legalității.
Și tocmai de aceea problema depășește cu mult un regulament EMC.
Întrebarea este:
ce se întâmplă atunci când mecanismele de contrapondere nu funcționează suficient de devreme, iar controlul apare abia după producerea efectelor?
Pentru un organism profesional care poate adopta norme cu consecințe asupra exercitării profesiei, aceasta este una dintre întrebările esențiale ale bunei guvernanțe.
9. UN EXPERIMENT FOARTE SIMPLU
Nu este nevoie de teorii sofisticate.
Putem face un test.
CMSR poate publica înaintea ședinței din 9 octombrie:
forma exactă a Regulamentului EMC care va fi supusă votului;
forma comparativă față de proiectul pus în consultare;
sinteza observațiilor primite;
modul de soluționare a acestora;
fundamentarea restricțiilor menținute;
testul de proporționalitate aferent;
și documentele necesare pentru ca membrii profesiei să înțeleagă ce urmează să fie decis în numele lor.
Atât.
Nu cerem secrete,nu cerem documente care conțin date personale,nu cerem acces la informații care au, prin lege, caracter confidențial.
Cerem să vedem norma care urmează să ne fie aplicată.
Dacă există o justificare juridică pentru nepublicarea ei înainte de vot, CMSR o poate indica. Simplu.
Și atunci, unde este tumora?Nu într-o parolă.
Și nici într-o persoană.Ar fi prea simplu.
Tumora instituțională apare atunci când puterea începe să se desprindă de mecanismele care trebuie să o țină sănătoasă: transparență, participare, reprezentare, motivare, proporționalitate și control.
Când consultarea riscă să devină formalitate,când cei cărora li se aplică norma nu cunosc forma care ajunge la vot,când reprezentarea se îndepărtează de cei reprezentați și justificarea este înlocuită cu autoritatea.
Când întrebarea „de ce?" începe să fie tratată ca o ofensă, nu ca o obligație firească a celui care exercită puterea.
Atunci nu mai avem o problemă de comunicare.
Avem o problemă de guvernanță.
VINERI, 9 OCTOMBRIE
Consiliul Național va avea posibilitatea să demonstreze ce model alege.
Nu prin declarații ci prin procedură.
Până la vot,conform legii,publicați Regulamentul EMC propus.
Arătați ce s-a schimbat după consultare,arătați fundamentarea, testul de proporționalitate.
Discutați restricțiile,ascultați obiecțiile.Deliberați.
Și apoi votați.
Aceasta ar trebui să fie normalitatea într-un organism profesional care exercită atribuții conferite prin lege.
Pentru că transparența nu slăbește autoritatea.
O legitimează.
Iar medicii stomatologi nu sunt spectatorii propriului organism profesional.
Sunt cei asupra cărora regulile lui produc efecte.
Uneori este nevoie de investigații complicate pentru a descoperi o tumoră.
Alteori, organismul îți arată singur unde trebuie să cauți.
De data aceasta, a fost suficientă o parolă ca să vezi metastazele.
