O evaluare multicriterială a identificat cei mai influenți 10 lideri din stomatologia românească, de la profesori universitari și președinți de organizații profesionale până la antreprenori care au construit rețele naționale de clinici.
Stomatologia din România trece printr-o perioadă de transformare accelerată, marcată de trei forțe care se întâlnesc rareori sub aceeași pălărie: excelența academică a profesorilor universitari, autoritatea instituțională a organizațiilor profesionale și puterea de piață a rețelelor private de clinici. O evaluare multicriterială recentă a încercat să pună laolaltă aceste trei dimensiuni și să răspundă la o întrebare simplă: cine sunt, de fapt, oamenii care influențează cel mai mult direcția în care se îndreaptă medicina dentară românească?
Rezultatul este un clasament ce însumează zece personalități, de la decani și conducători de doctorat, până la fondatori de rețele de clinici cu zeci de locații și sute de angajați. Fiecare dintre ei a fost evaluat după aceeași grilă, gândită să nu favorizeze artificial nici vizibilitatea publică, nici prestigiul academic clasic.
Cum a fost realizat clasamentul
Pentru a ajunge la o listă obiectivă, cercetarea a pornit de la o strategie de căutare sistematică derulată pe patru tipuri de surse. Bazele de date științifice internaționale — PubMed, Google Scholar și ResearchGate — au fost folosite pentru a măsura productivitatea academică, indicele Hirsch și volumul de citări ale cadrelor universitare. Registrele profesionale și instituționale, precum cele ale Colegiului Medicilor Stomatologi din România (CMSR), ale Societății de Stomatologie Estetică (SSER), ale Asociației Medicilor Stomatologi cu Practică Privată din România (AMSPPR) sau ale Uniunii Naționale a Asociațiilor de Stomatologie (UNAS), au servit la identificarea liderilor cu rol decizional în politici publice, etică profesională și formare continuă.
O a treia direcție de documentare a vizat portalurile economice și de business — Bursa de Valori București, Registrul Comerțului, Forbes sau Wall-Street.ro — pentru a cuantifica performanța antreprenorială, dimensiunea rețelelor de clinici și impactul digitalizării asupra pieței private. În fine, platformele digitale și mass-media, de la TikTok și YouTube până la portalurile de știri, au completat imaginea prin măsurarea impactului educațional asupra publicului larg și a vizibilității în spațiul public.
Pe baza acestor surse, fiecare candidat a fost punctat printr-o grilă ponderată cu opt criterii: impactul asupra profesiei, cu o pondere de 25%, activitatea academică și rolul în educație, fiecare cu câte 15%, pozițiile de lidership instituțional, tot cu 15%, influența în comunitatea profesională și vizibilitatea publică, fiecare cu câte 10%, respectiv antreprenoriatul și recunoașterea națională și internațională, fiecare cu câte 5%. Această structură a fost gândită astfel încât nici cercetarea academică pură, nici succesul comercial sau notorietatea digitală să nu domine artificial rezultatul final, ci să reflecte o combinație echilibrată a celor trei piloni ai lidershipului contemporan: excelența academică, reprezentarea instituțională și succesul antreprenorial-digital.
Profilurile liderilor: cine sunt și ce au realizat
10. Dr. Ionuț Leahu
Pe locul zece se află Dr. Ionuț Adrian Leahu, liderul incontestabil al procesului de corporatizare și scalare industrială a serviciilor stomatologice din România, prin modelul de tip DSO (Dental Service Organization). A pornit în 2010 de la un singur cabinet cu două scaune, în Popești-Leordeni, și a construit brandul „Clinicile Dentare Dr. Leahu”, ajuns la 18 clinici, în 12 orașe mari din România — București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Constanța, Craiova, Galați, Oradea, Sibiu, Ploiești, Pitești și Turda —, cu peste 150 de cabinete moderne și peste 500 de specialiști. În 2023, rețeaua a fost integrată în portofoliul grupului medical Regina Maria.
Leahu a introdus la scară largă tratamentele de reabilitare protetică fixă pe implanturi, realizate în 24 de ore, prin conceptele All-on-4 și All-on-6, folosind tehnologii CAD/CAM CEREC 3D. Are un punctaj maxim la criteriul antreprenoriatului și o prezență digitală foarte activă, fiind prezent constant în mass-media de business și în presa generalistă, unde a susținut educarea publicului privind sănătatea orală. A participat și la dezbateri de politică fiscală, printre care discuția din 2014 despre introducerea impozitului forfetar pe scaunul stomatologic.
9. Prof. Asoc. Dr. Bogdan Bâldea
Locul nouă îi revine Prof. Asoc. Dr. Bogdan Bâldea, unul dintre cei mai influenți mentori din stomatologia privată românească, autor al unei alternative practice de formare continuă, foarte căutată de tinerii medici. Absolvent al UMF „Victor Babeș” din Timișoara, are titlul de doctor în științe medicale obținut cu calificativul Summa cum Laude și este dublu specializat în chirurgie dento-alveolară și protetică dentară. Este cadru universitar asociat la Timișoara și profesor asociat la USMF „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova.
Este cofondator, alături de Dr. Ionuț Brânzan, al platformei educaționale independente „Learning by Doing”, înființată în 2014 și devenită unul dintre cele mai dinamice centre de educație practică non-universitară din țară. Platforma oferă cursuri modulare de preparare minim invazivă a dinților în zona estetică, protetică avansată pe implanturi și chirurgie parodontală, atrăgând anual peste 100 de medici. Bâldea a susținut peste 150 de conferințe și conduce, în paralel, „Dr. Bâldea Dental Clinic”, în localitatea Moșnița Nouă, județul Timiș.
8. Dr. Oana Taban
Pe locul opt se află Dr. Oana Taban, fondatoare și CEO al rețelei DENT ESTET, cel mai mare grup de clinici stomatologice din România. Medic stomatolog prin formare, a renunțat în 1999 la activitatea clinică curentă pentru a se dedica antreprenoriatului și implementării unor standarde de management de tip occidental, la acea vreme absente în stomatologia privată românească. Sub conducerea sa, DENT ESTET a crescut de la o singură clinică la o rețea națională de 18 clinici digitale integrate, poziție consolidată prin parteneriatul strategic din 2016 cu grupul medical MedLife.
A contribuit la modernizarea învățământului stomatologic prin crearea unui laborator digital educațional la Facultatea de Medicină Dentară a UMFST Târgu Mureș, proiect realizat împreună cu designerul internațional Karim Rashid, prin care studenții au acces direct la tehnologiile digitale folosite deja în clinici. Scorul său reflectă un punctaj maxim la criteriul antreprenoriatului și impactul transformator pe care l-a avut asupra standardelor de management din domeniu.
7. Prof. Dr. Diana Dudea
Locul șapte este ocupat de Prof. Dr. Diana Dudea, profesor plin la Departamentul de Propedeutică Dentară și Estetică din cadrul Facultății de Medicină Dentară a UMF „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca și conducătoarea filialei clujene a Societății de Stomatologie Estetică din România. Cercetările sale, concretizate în peste 130 de lucrări citate în PubMed și Google Scholar, se concentrează pe proprietățile optice ale structurilor dentare și ale biomaterialelor folosite în estetica dentară.
A publicat studii de referință privind determinarea obiectivă a culorii dinților prin spectrofotometrie, acuratețea potrivirii vizuale a nuanțelor în funcție de lumina ambientală, influența opacității asupra stabilității culorii nanocompozitelor și efectul agenților de albire asupra microstructurii smalțului, analizată prin microscopie electronică de scanare. A explorat și latura psihosocială a esteticii dentare, publicând studii despre autopercepția pacienților asupra propriului zâmbet, iar colaborările sale internaționale includ coautorate cu specialiști din Portugalia, Italia și Elveția.
6. Prof. Dr. Horia Mihail Barbu
Pe locul șase se află Prof. Dr. Horia Mihail Barbu, o autoritate în chirurgia implantară, coordonator al Departamentului de Implantologie Orală din cadrul Facultății de Medicină Dentară a Universității Titu Maiorescu din București și conducător al Centrului European de Implantologie Orală. Conform algoritmului independent de evaluare academică Expertscape, s-a clasat pe primul loc în România în rândul autorilor de articole științifice dedicate implantologiei orale, pentru perioada 2011-2023, activitatea sa de cercetare fiind foarte bine indexată în bazele de date internaționale.
Barbu s-a specializat în tehnici chirurgicale complexe și minim invazive pe creste atrofice, promovând regenerarea osoasă ghidată prin matrici osoase îmbogățite cu fibrină bogată în trombocite și factori de creștere concentrați — cunoscută drept tehnica „sticky bone” —, repoziționarea și transpoziția nervului alveolar inferior în mandibulă, precum și tehnicile minim invazive de sinus lift. Colaborează cu cercetători internaționali recunoscuți în parodontologie și regenerare tisulară, printre care profesorul Anton Sculean, de la Universitatea din Berna. În plan privat, conduce clinica „Dr. Horia Barbu”, unde aplică direct rezultatele cercetării în protocoale clinice.
5. Prof. Dr. Cosmin Sinescu
Locul cinci îi revine Prof. Dr. Cosmin Sinescu, profesor plin la UMF „Victor Babeș” din Timișoara, considerat un lider al cercetării transdisciplinare și al aplicării noilor tehnologii fizice și inginerești în medicina dentară. Are un indice Hirsch de 27 și peste 3.000 de citări pe Google Scholar, cel mai ridicat profil de cercetare pură din întregul clasament. Este cunoscut pentru utilizarea Tomografiei în Coerență Optică (OCT) în format en-face, pentru evaluarea neinvazivă a interfețelor dintre dinte și materialul restaurator, pentru analiza microinfiltrărilor apicale după tratamentul laser în endodonție și pentru investigarea adaptării marginale a restaurărilor protetice fixe din ceramică pe suport de zirconiu.
Deține un brevet de invenție pentru compozite dentare armate cu fibre de sticlă, dezvoltat împreună cu alți cercetători. Proiectele sale recente sunt puternic interdisciplinare: pe de o parte, dezvoltarea unor dispozitive medicale pentru optimizarea și măsurarea posturii pacienților în timpul tratamentelor stomatologice, realizată alături de specialiști în ergonomie și fizioterapie, iar pe de altă parte studii epidemiologice ample privind prevalența bolilor parodontale în rândul tinerilor din România, derulate în colaborare cu cercetători de la Universitatea din New York.
4. Prof. Dr. Alexandru Bucur
Pe locul patru se situează Prof. Dr. Alexandru Bucur, un pilon al chirurgiei oro-maxilo-faciale românești, șef al Disciplinei de Chirurgie OMF, Anesteziologie și Sedare în Medicină Dentară din cadrul UMF „Carol Davila” din București și director al Departamentului II al aceleiași facultăți. Este conducător de doctorat din 2006 și a format generații de chirurgi și implantologi în cadrul Spitalului Clinic de Chirurgie OMF „Prof. Dr. Dan Theodorescu”. Este autor principal al lucrării „Compendiu de chirurgie oro-maxilo-facială” (2009) și al manualului „Urgențe și afecțiuni medicale în cabinetul stomatologic”.
Cercetările sale sunt recunoscute internațional, inclusiv prin participarea la consorțiul INHANCE, dedicat epidemiologiei cancerelor capului și gâtului, lucrări care au strâns un număr important de citări în reviste cu factor de impact ridicat, precum Nature Genetics sau International Journal of Epidemiology. Coordonează totodată cursuri naționale acreditate pentru obținerea atestatelor de studii complementare în implantologie și inhalosedare. Activitatea sa didactică este incontestabilă, însă profilul său public a fost marcat și de controverse legate de acuzații privind o eventuală colaborare cu fosta Securitate și de suspiciuni administrative privind gestionarea unor lucrări de diplomă din perioada 2007-2011.
3. Dr. Florin Lăzărescu
Dr. Florin Dan Cezar Lăzărescu ocupă locul al treilea și este principalul exponent al reformei structurale a stomatologiei românești din perspectiva politicilor profesionale, ca președinte al Colegiului Medicilor Stomatologi din România, organizație care reprezintă peste 25.000 de membri. Absolvent al UMF „Carol Davila” în 1999, are competențe solide în radiologie dentară și implantologie și deține un master în radiologie dentară, obținut în 2004. Este singurul stomatolog român care are simultan titlurile de Fellow al Societății Europene de Cosmetică Dentară (ESCD) și Diplomate al American Board of Aesthetic Dentistry (ABAD), fiind în prezent secretar general al ESCD, organizație pe care a condus-o anterior ca președinte.
A coordonat și semnat ca autor principal tratatul internațional „Comprehensive Esthetic Dentistry”, publicat de editura Quintessence în 2015 și tradus în chineză și română, considerat o resursă de bază pentru estetica dentară modernă. Este de asemenea autorul cărții „Immersion in Esthetic Dentistry”. Sub conducerea sa, CMSR a devenit mult mai vizibil în spațiul public, organizând dezbateri despre sănătatea orală în parteneriat cu Parlamentul României, negociind cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate decontarea unui volum extins de manopere stomatologice și lansând platforma „CMSR Young”, dedicată integrării tinerilor absolvenți. În plan clinic, este director asociat al rețelei de clinici Trident din București.
2. Prof. Dr. Paula Perlea
Pe locul secund se află Prof. Dr. Paula Perlea, una dintre cele mai proeminente figuri de lidership instituțional și diplomatic din stomatologia românească. Este absolventă a Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, unde a încheiat studiile ca șefă de promoție, cu media zece. Și-a continuat formarea printr-un doctorat la Universitatea Ruprecht Karl din Heidelberg, Germania, finalizat cu calificativul Magna cum Laude, cu o lucrare dedicată sigilării șanțurilor și fosetelor dentare. A urmat o carieră didactică remarcabilă, încununată de funcția de decan al Facultății de Medicină Dentară din cadrul UMF „Carol Davila” din București, între 2016 și 2020, perioadă în care a susținut modernizarea curriculei și cooperarea europeană a facultății.
La nivel internațional, Paula Perlea ocupă poziții executive rareori atinse de un specialist român: în 2025 a fost aleasă Președinte-Elect al Organizației Regionale Europene a Federației Dentare Internaționale (ERO-FDI), după ce anterior a fost membră în board-ul organizației și a condus comitete strategice din cadrul FDI, printre care Membership Liaison and Support Committee și Committee Chairs Working Group. La nivel național, este președinta Societății Române de Stomatologie, fondată în 1923, a Asociației Române de Endodonție și a Asociației Medicale Române, fondată în 1857. Activitatea sa științifică însumează peste 200 de articole și nouă cărți, abordând teme precum variațiile dimensionale ale modelelor dentare imprimate 3D, incidența canalelor meziale medii la molarii mandibulari permanenți analizați prin tomografie computerizată cu fascicul conic (CBCT) și legătura dintre parodontita marginală cronică și riscul de preeclampsie sau naștere prematură la femeile însărcinate.
1. Prof. Dr. Norina Consuela Forna
Aflată pe primul loc al clasamentului, Prof. Dr. Norina Consuela Forna este unul dintre cele mai importante repere academice ale medicinei dentare din estul țării. Este conducător de doctorat și șef al Departamentului de Implantologie și Proteze Amovibile din cadrul Facultății de Medicină Dentară a Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași. Face parte din foruri de elită precum Academia Oamenilor de Știință din România și Academia de Științe Medicale, fiind prezentă și în comitetele editoriale și consiliile de evaluare peer-review ale unor publicații internaționale de prestigiu.
Contribuția sa la literatura de specialitate este considerabilă și cuprinde lucrări de referință folosite curent în programele de licență și rezidențiat, precum „Tratat de Protetică Dentară” (2011), „Reabilitarea pierderilor de substanță” (2007, realizată împreună cu Magda Antohe) și „Actualități în clinica și terapia edentației parțial întinse” (2008), apărută sub egida editurii UMF Iași. Cercetările sale, realizate deseori alături de colegi precum Doriana Agop Forna, Răzvan Flueraș sau Claudiu Topoliceanu, s-au concentrat pe biocompatibilitatea aliajelor dentare, optimizarea biomecanică în implantologia subperiostală și integrarea fluxurilor digitale CAD/CAM în terapia implanto-protetică. Această activitate academică susținută explică scorul de 98 de puncte obținut la criteriul dedicat cercetării, cel mai ridicat din întregul clasament.
Tendințe care redefinesc profesia
Dincolo de clasamentul individual, analiza surselor scoate la iveală câteva mutații structurale care schimbă din temelii modul în care se practică și se învață stomatologia în România. Prima este migrarea autorității educaționale dinspre universitățile de stat către platformele private de mentorat. Facultățile asigură în continuare formarea de bază obligatorie, dar ritmul rapid al inovațiilor tehnologice — stomatologia digitală, scanarea intraorală, laserul Er:YAG, protocoalele ghidate chirurgical — ajunge mai repede la tinerii medici prin platforme private precum „Learning by Doing” sau prin congresele organizate de societăți de profil precum SSER.
A doua tendință este polarizarea pieței private între două modele economice opuse. Pe de o parte, modelul DSO, reprezentat de rețele precum Clinicile Dr. Leahu, integrate în Regina Maria, sau DENT ESTET, parte din grupul MedLife, care mizează pe economii de scară, protocoale standardizate și servicii integrate într-o singură locație. Pe de altă parte, modelul boutique de lux, reprezentat de clinici precum DentalMed Luxury sau Trident, care preferă hiperspecializarea și personalizarea extremă a tratamentului, în locul expansiunii teritoriale.
A treia tendință, cu implicații sociale mai largi, este exodul medicilor stomatologi români către piețele din Europa de Vest — în special Franța, Germania și Marea Britanie —, unde salariile oferite variază între 5.000 și 15.000 de euro pe lună, sume greu de egalat de cabinetele mici din orașele secundare sau din mediul rural românesc. Această migrație adâncește penuria de specialiști din regiunile periferice, în timp ce marile centre universitare — București, Cluj, Timișoara, Iași — se confruntă cu o competiție tot mai acerbă între medici.
Nu în ultimul rând, modul în care pacienții se informează s-a schimbat radical odată cu apariția micro-influencerilor din domeniul medical, activi pe TikTok, Instagram sau YouTube. Această vizibilitate digitală aduce beneficii comerciale reale clinicilor, dar atrage și avertismente din partea asociațiilor profesionale, care cer mai multă responsabilitate în comunicarea publică, pentru a evita promovarea unei „perfecțiuni artificiale” sau a tratamentelor cosmetice agresive, fără o indicație medicală reală.
Ce ar trebui să urmeze
Din analiza structurală a lidershipului stomatologic românesc se conturează câteva direcții de acțiune. Prima vizează o sinergie reală între mediul universitar de stat și platformele private de mentorat, prin recunoașterea oficială a modulelor practice acreditate de societățile științifice de vârf, astfel încât studenții din anii terminali și rezidenții să aibă acces direct la tehnologiile folosite deja în clinicile private.
A doua direcție ține de reducerea decalajelor dintre mediul urban și cel rural. Sub coordonarea CMSR, breasla ar putea dezvolta parteneriate cu autoritățile publice pentru a sprijini deschiderea de cabinete în mediul rural și pentru a forma specialiști dedicați pacienților cu nevoi speciale, contribuind la o distribuție mai echitabilă a resursei umane calificate.
A treia direcție privește reglementarea comunicării digitale. Având în vedere impactul rețelelor sociale asupra percepției pacienților, CMSR ar putea elabora, împreună cu experți în etică medicală, un ghid de bune practici pentru medicii stomatologi activi ca influenceri, care să garanteze rigoare științifică și să limiteze dezinformarea, punând sănătatea orală înaintea esteticii cosmetice comerciale.
În fine, pozițiile obținute de specialiști români în structuri europene și internaționale — precum cea a Paulei Perlea la ERO-FDI sau cea a lui Florin Lăzărescu la ESCD — pot funcționa ca platforme diplomatice pentru promovarea României ca destinație de turism medical stomatologic, cu standarde clinice comparabile cu cele din Europa de Vest, dar la costuri semnificativ mai competitive.
