Într-o industrie în care eficiența se măsoară adesea în viteza cu care se eliberează scaunul stomatologic, clinica Dentistree din București a ales să încetinească. Dr. Codruț Antohi explică, într-un interviu pentru Stomatologo.ro, cum se construiește un tratament „fără grabă și fără frică”. Vorbește despre chirurgia ghidată și planificarea digitală, despre implanturi și încărcare imediată, despre devize transparente și despre dreptul medicului de a spune „nu” unui pacient care își dorește dinți într-o zi. Concluzia lui: cu cât tehnologia avansează, cu atât omul rămâne mai important în centrul deciziei medicale.
Stomatologo.ro Aveți un parcurs profesional rar, ce însumează aproape zece ani în tehnica dentară alături de peste 14 ani de practică clinică stomatologică. Cum influențează această dublă perspectivă modul în care proiectați planurile de reabilitare protetică pe implanturi şi cum a schimbat ea dialogul dumneavoastră cu laboratorul digital?
Dr. C. A. Aș începe prin a face o precizare importantă: nu sunt tehnician dentar și nu am activat în tehnică dentară. Sunt medic stomatolog, iar în activitatea noastră colaborăm, bineînțeles, foarte strâns cu laboratorul de tehnică dentară. Și cred că tocmai această colaborare este esențială atunci când vorbim despre reabilitări complexe, în special despre cele pe implanturi.
Pentru mine, o lucrare protetică bună nu începe în laborator și nici în momentul în care implantul a fost deja inserat. Începe mult mai devreme, din etapa de diagnostic și planificare. Atunci trebuie să știm unde vrem să ajungem protetic, estetic și funcțional și, pornind de la acest rezultat, să construim etapele chirurgicale.
Digitalizarea ne-a ajutat enorm în această privință. Comunicarea dintre medic și laborator este astăzi mult mai precisă, avem mai multe informații și putem anticipa mult mai bine rezultatul. Dar tehnologia nu înlocuiește dialogul dintre medic și tehnician. Din contră, cred că îl face și mai important.
Stomatologo.ro Într-o industrie stomatologică privată tot mai accelerată, unde eficienţa este adesea măsurată în viteza de rotație a scaunului stomatologic, clinica Dentistree promovează principiul tratamentului „fără grabă și fără frică". Cum aţi structurat din punct de vedere operațional și financiar un model de afaceri care îşi permite să aloce timp extins discuțiilor pre-terapeutice fără a afecta rentabilitatea clinicii?
Dr. C. A. „Fără grabă și fără frică" nu este pentru noi doar un slogan. Este, de fapt, modul în care am ales să construim experiența pacientului la Dentistree.
Am ajuns la concluzia că timpul pe care aparent îl „pierzi" la începutul relației cu pacientul este, de multe ori, timp câștigat ulterior. Dacă pacientul înțelege diagnosticul, variantele de tratament, etapele, costurile și motivele pentru care recomandăm o anumită soluție, colaborarea devine mult mai simplă.
Din punct de vedere operațional, evident că este mai ușor să optimizezi o clinică strict în funcție de numărul de pacienți sau de numărul de manopere realizate într-o zi. Noi am ales însă să nu transformăm acesta în principalul indicator al performanței.
Rentabilitatea nu trebuie să provină neapărat din viteză. Poate proveni din organizare, din predictibilitatea tratamentelor, din reducerea timpilor pierduți, dintr-o echipă bine coordonată și, mai ales, din construirea unei relații pe termen lung cu pacientul.
Prefer un pacient care a înțeles ce facem și de ce facem, în locul unui pacient care a acceptat repede un tratament pe care, în realitate, nu l-a înțeles.
Stomatologo.ro Privind retrospectiv la ultimul deceniu de activitate al clinicii Dentistree, care au fost cele mai dificile praguri de maturizare instituțională pe care le-ați depăşit şi ce schimbări majore ați observat în profilul şi aşteptările pacientului din Bucureşti?
Dr. C. A. Cred că una dintre cele mai dificile etape în dezvoltarea unei clinici este trecerea de la „cabinetul unui medic" la o structură care funcționează printr-o echipă.
La început, foarte multe lucruri sunt legate direct de tine. Pacientul vine pentru tine, deciziile trec prin tine, iar o mare parte din activitatea clinicii depinde de prezența ta. Pe măsură ce crești, realizezi că trebuie să construiești procese, să delegi și, mai ales, să formezi o echipă care împărtășește aceleași principii.
Pentru mine, aceasta a fost și continuă să fie una dintre cele mai importante etape de maturizare a Dentistree.
În același timp, pacientul s-a schimbat foarte mult. Este mult mai informat, vine uneori ca să nu spun de multe ori după ce a citit foarte mult înainte, compară soluții și tehnologii și pune întrebări mai specifice. Este un lucru bun, dar există și reversul: cantitatea de informație disponibilă online este enormă și nu întotdeauna corectă sau aplicabilă cazului respectiv.
De aceea, rolul nostru nu mai este doar să tratăm. O parte importantă a consultației înseamnă să punem informația în context și să îl ajutăm pe pacient să înțeleagă ce este potrivit pentru situația lui.
Stomatologo.ro Clinica dumneavoastră utilizează ghiduri chirurgicale imprimate 3D și planificare CBCT digitală. Care sunt criteriile anatomo-clinice concrete în care refuzați o abordare clasică, „free-hand", în favoarea chirurgiei ghidate și ce marjă de eroare liniară și unghiulară înregistraţi în poziționarea implanturilor în creste atrofice?
Dr. C. A. Pentru mine, chirurgia ghidată nu este despre a demonstra că folosim o tehnologie nouă. Este despre predictibilitate.
Atunci când avem la dispoziție CBCT-ul, scanarea digitală și posibilitatea de a suprapune informația anatomică peste planificarea protetică, putem gândi poziția implantului pornind de la rezultatul final pe care ni-l dorim.
Există situații în care această precizie devine cu atât mai importantă: spațiu anatomic limitat, proximitatea unor structuri anatomice importante, creste cu volum osos redus, implanturi multiple sau situații în care poziția tridimensională a implantului este critică pentru rezultatul protetic.
În practica mea, nu mai lucrez free-hand. Atât timp cât am la dispoziție instrumente care îmi oferă mai multă predictibilitate, claritate și control asupra tratamentului, pentru mine alegerea este firească. Implantologia free-hand ține deja de o etapă anterioară a practicii mele.
Cred că, în profesia noastră, avem obligația să evoluăm odată cu tehnologia. Nu pentru că tot ce este nou este automat mai bun, ci pentru că, atunci când tehnologia ne permite să fim mai preciși și mai predictibili, trebuie să știm să o integrăm. Evoluția este foarte rapidă, iar dacă pierzi acest tren, devine din ce în ce mai greu să îl prinzi din urmă.
În ceea ce privește marjele exacte de eroare liniară și unghiulară, nu aș prezenta o cifră proprie a clinicii în lipsa unui studiu intern realizat după o metodologie standardizată. Pentru mine, valoarea chirurgiei ghidate se traduce înainte de toate prin control și predictibilitate clinică.
Stomatologo.ro În portofoliul clinicii Dentistree regăsim utilizarea frecventă a sistemelor de implant MIS (seriile SEVEN și C1). Care sunt proprietăţile macro și micro-geometrice (conexiunea conică, spira progresivă, comutarea de platformă) care vă oferă predictibilitate în obținerea unei stabilități primare optime pentru încărcarea imediată?
Dr. C. A. Alegerea unui implant nu se reduce, în opinia mea, la brand. Sunt importante geometria implantului, tipul conexiunii, comportamentul lui în diferite tipuri de os, posibilitatea obținerii unei stabilități primare bune și, ulterior, modul în care putem construi și gestiona corect componenta protetică.
În practica mea folosesc sistemul MIS, în special C1 și, mai recent, noul implant LYNX. Sigur că există și o componentă de familiaritate: atunci când lucrezi de mult timp cu un sistem, îi cunoști comportamentul și ai rezultate foarte bune și predictibile, este greu să găsești un motiv real să îl schimbi. Dar acesta nu este principalul motiv.
Un element care mi-a schimbat semnificativ modul de lucru a fost bontul protetic CONNECT. Posibilitatea de a muta interfața protetică de la nivel crestal sau subcrestal la nivel gingival și de a nu mai reveni practic la nivelul implantului după inserare a făcut întregul flux mult mai simplu, mai curat și mai predictibil.
Un alt avantaj important pentru modul în care lucrez astăzi este MSOFT, software-ul lor de planificare a chirurgiei ghidate. Faptul că sistemul de implant, componentele protetice și planificarea ghidului chirurgical sunt integrate în același ecosistem îmi simplifică foarte mult munca și îmi oferă continuitate de la planificare până la etapa protetică.
În cazurile în care discutăm despre încărcare imediată, stabilitatea primară rămâne, evident, esențială. Dar nu cred în aplicarea unui protocol doar pentru că tehnic este posibil. Încărcarea imediată trebuie să fie o indicație, nu o promisiune comercială.
Dacă situația biologică și biomecanică ne permite să o facem în condiții predictibile, este un avantaj extraordinar pentru pacient. Dacă nu, prefer să aștept decât să forțez un protocol doar pentru a putea spune că pacientul a primit „dinți într-o zi".
În final, nu aleg un sistem doar pentru numele de pe cutie, ci pentru predictibilitatea lui și pentru cât de bine se integrează în filosofia mea actuală de tratament: digital, ghidat și cu respect pentru biologie.
Stomatologo.ro Cum se realizează conexiunea tehnică între simularea estetică DSD și planificarea chirurgicală a poziției implanturilor în zona frontală, astfel încât arhitectura gingivală și profilul de emergență al viitoarelor coroane din ceramică E-MAX sau Zirconiu să fie perfecte?
Dr. C. A. În zona frontală, implantul nu trebuie gândit separat de viitoarea coroană.
Poți avea un implant perfect osteointegrat, dar poziționat nefavorabil din punct de vedere protetic, iar rezultatul estetic să fie compromis. De aceea, ideal este să pornim invers: de la poziția viitorului dinte și de la rezultatul estetic dorit către poziția implantului.
Planificarea digitală ne permite să corelăm informațiile clinice, fotografice, scanarea intraorală și CBCT-ul și să anticipăm mult mai bine raportul dintre implant, os, țesuturile moi și viitoarea restaurare.
Dar există o limită importantă: digitalul ne ajută să planificăm foarte precis, însă biologia rămâne biologie. Arhitectura gingivală nu este generată de un software. Trebuie conservată sau reconstruită și urmărită în timp.
Pentru mine, rezultatul estetic bun apare atunci când planificarea digitală și respectul pentru biologie se întâlnesc.
Stomatologo.ro Un procent considerabil din populaţie evită stomatologul din cauza experiențelor traumatice anterioare. Ce protocoale de comunicare și desensibilizare aplică echipa Dentistree din momentul în care un pacient anxios trece pragul clinicii?
Dr. C. A. Primul lucru pe care încercăm să nu îl facem cu un pacient anxios este să îi spunem pur și simplu „nu aveți de ce să vă fie frică".
Pentru că, pentru el, frica este reală.
Încercăm mai întâi să aflăm de unde vine. Uneori este vorba despre durere, alteori despre o experiență anterioară, despre senzația de lipsă de control sau chiar despre rușinea legată de situația în care au ajuns dinții.
De aceea, prima etapă este comunicarea. Îi explicăm pacientului ce urmează, îi oferim posibilitatea de a ne opri atunci când simte nevoia și încercăm să nu facem mai mult decât poate tolera în acel moment.
„Fără frică" nu înseamnă că promitem că frica dispare instantaneu. Înseamnă că încercăm să reconstruim treptat încrederea pacientului în experiența stomatologică.
Stomatologo.ro Practicați o politică de transparență tarifară detaliată, în care costurile manoperelor chirurgicale, regenerative și protetice sunt stabilite prealabil. Cum ajută această abordare la eliminarea stresului financiar al pacientului şi la creşterea ratei de acceptare a planurilor complexe de tratament?
Dr. C. A. Costul este o componentă reală a tratamentului și cred că trebuie discutată deschis.
Mai ales în cazul reabilitărilor complexe, pacientul trebuie să știe de la început ce presupune tratamentul: ce etape există, ce variante avem, cât durează și care sunt costurile estimate.
Un deviz clar nu este doar un instrument financiar. Este și unul de încredere.
Pacientul nu trebuie să descopere pe parcurs, după ce a început deja tratamentul, o succesiune de costuri despre care nu știa.
Eu le spun pacienților, mai în glumă, că nu vreau să fiu „pufăitorul": acel meseriaș care se uită, își pune mâinile în șold și începe cu „Pfff... cine a lucrat, dom'le, aici? Trebuie schimbată și asta, și asta...". Tu veniseși să schimbi plăcuțele de frână și începi să te întrebi dacă nu cumva trebuie schimbată toată mașina. Prefer să știm de la început ce avem de făcut și, pe cât posibil, cât ne va costa.
Desigur, medicina poate avea situații neprevăzute și trebuie să explicăm și acest lucru. Dar transparența de la început reduce foarte mult anxietatea și îi permite pacientului să ia o decizie în cunoștință de cauză.
Stomatologo.ro Cu accesul facil la informație digitală, pacienţii solicită uneori proceduri rapide (de exemplu, fațete dentare extrem de albe sau implanturi de o zi în situații fără indicaţie). Cum gestionați refuzul profesional atunci când dorințele estetice ale pacientului contravin principiilor biologice de sănătate pe termen lung?
Dr. C. A. Una dintre responsabilitățile medicului este și aceea de a spune „nu".
Faptul că un pacient își dorește o anumită procedură nu înseamnă automat că acea procedură are indicație medicală.
În estetică vedem foarte des acest lucru. Pacientul poate veni cu o fotografie sau cu o anumită imagine despre cum ar trebui să arate zâmbetul său. Este important să înțelegem ce își dorește, dar apoi trebuie să vedem dacă acel rezultat este compatibil cu anatomia, funcția și sănătatea lui dentară.
Același lucru se întâmplă cu ideea de „dinți ficși în 24 de ore". Sigur că ne dorim cu toții tratamente cât mai rapide și cât mai bune, dar rapid nu înseamnă automat modern și cu atât mai puțin mai bun. Există situații clinice în care încărcarea imediată este o soluție foarte bună și predictibilă și există situații în care pur și simplu nu este indicată. Biologia pacientului nu poate fi adaptată unei promisiuni de marketing; tratamentul trebuie adaptat situației clinice a pacientului.
Dacă pentru a îndeplini o dorință estetică sau dorința de a termina tratamentul cât mai repede trebuie să sacrificăm inutil țesut dentar sănătos ori să acceptăm un compromis biologic important, prefer să refuz tratamentul.
Pacientul are dreptul să își exprime dorința. Medicul are responsabilitatea de a stabili indicația.
Stomatologo.ro Pentru pacienții cu resorbții osoase severe ce necesită adiții complexe, sinus lifting sau utilizare de biomateriale (Bio-Oss, Ossix Bone, membrane de colagen Volumax), care este protocolul dumneavoastră de temporizare protetică pentru a preveni compresia pe grefe și dehiscenţa plăgilor?
Dr. C. A. În cazurile regenerative complexe, una dintre cele mai importante componente ale tratamentului este timpul.
Trebuie să îi explicăm pacientului că există situații în care nu putem grăbi biologia. Dacă am realizat o augmentare importantă, obiectivul imediat este protejarea zonei operate și obținerea unei vindecări cât mai predictibile.
Soluția provizorie trebuie gândită astfel încât să nu transmită presiuni nedorite asupra zonei augmentate și să permită țesuturilor să se vindece.
Temporizarea protetică nu o stabilesc după o regulă universală, ci în funcție de amploarea intervenției, stabilitatea țesuturilor, tipul de reconstrucție și evoluția clinică.
Cred că una dintre cele mai mari greșeli pe care le putem face este să sacrificăm predictibilitatea biologică pentru câteva săptămâni sau luni câștigate în calendar.
Stomatologo.ro În cadrul clinicii utilizaţi terapii parodontale avansate cu acid hialuronic (Hyadent) și biostimulare (Ney Pulpin). Care este linia de demarcație clinică între decizia de a lupta pentru conservarea unui dinte parodontotic și decizia de a trece la extracție cu inserare de implant?
Dr. C. A. Implantul nu ar trebui privit ca o metodă simplă de înlocuire a unui dinte care încă poate fi salvat. De altfel, și ghidurile actuale susțin conservarea dintelui ca primă opțiune atunci când aceasta este rațională și predictibilă.
La Dentistree, decizia nu se bazează pe un singur parametru. Ne punem câteva întrebări foarte concrete: putem controla boala? Dintele este restaurabil? Poate rămâne stabil și funcțional pe termen lung? Pacientul are o igienă suficient de bună pentru a menține rezultatul? Este compliant cu tratamentul, controalele și programul de mentenanță? Și, poate cel mai important, efortul terapeutic pe care îl propunem este justificat de prognosticul pe care îl putem obține?
Analizăm suportul parodontal, mobilitatea, defectele osoase, statusul endodontic și restaurativ, dar evaluăm în egală măsură și pacientul. Putem face un tratament impecabil în cabinet, dar succesul pe termen lung presupune ca pacientul să își asume partea lui de responsabilitate.
Cred în conservarea dintelui, dar nu în conservarea cu orice preț. Dacă pentru a-l păstra intrăm într-o succesiune de tratamente complexe și îndelungate, iar la final prognosticul rămâne rezervat, trebuie să avem maturitatea să ne întrebăm dacă acel efort mai este cu adevărat în beneficiul pacientului.
Obiectivul nu este nici „să salvăm fiecare dinte", nici „să punem implanturi". Obiectivul este să alegem soluția cu cel mai bun prognostic biologic, funcțional și cu cea mai bună predictibilitate pe termen lung pentru pacient.
Stomatologo.ro Implantul dentar este o soluție durabilă, dar nu este imun la complicații biologice. Ce protocoale de dispensarizare și igienizare profesională specifice aplicați la Dentistree pentru a garanta longevitatea reabilitărilor de tip ALL-ON-4 sau ALL-ON-6?
Dr. C. A. Un implant nu devine „fără mentenanță" după osteointegrare.
De fapt, succesul pe termen lung al unei reabilitări depinde foarte mult de ceea ce se întâmplă după finalizarea tratamentului.
Pacientul trebuie introdus într-un program de controale periodice și igienizări adaptat riscului său. Urmărim clinic țesuturile periimplantare, igiena, eventualele semne inflamatorii și comportamentul protetic al lucrării și completăm investigațiile atunci când există indicație.
În reabilitările extinse, de tip All-on-4 sau All-on-6, pacientul trebuie să înțeleagă foarte clar că lucrarea fixă nu înseamnă că poate renunța la igienă sau la controale.
Nu îmi place cuvântul „garantăm" când vorbim despre longevitatea unui tratament biologic. Putem crea condiții cât mai bune și putem reduce factorii de risc, dar rezultatul pe termen lung presupune un parteneriat între medic și pacient.
Stomatologo.ro Clinica Dentistree reunește 7 medici din specialități diferite (chirurgie, endodonție, ortodonție, protetică). Cum desfăşurați ședințele de analiză de caz și cum tranşați divergențele de opinii terapeutice între specialişti?
Dr. C. A. Unul dintre avantajele unei echipe multidisciplinare este tocmai faptul că același caz poate fi privit din mai multe perspective.
Un chirurg poate vedea o soluție, un ortodont poate identifica o alternativă care conservă mai mult țesut, un endodont poate modifica prognosticul unui dinte, iar perspectiva protetică poate schimba complet ordinea etapelor.
Nu cred că divergențele profesionale sunt un lucru rău. Din contră, dacă sunt argumentate, ele pot duce la un plan de tratament mai bun. Criteriul final nu ar trebui să fie cine are ultimul cuvânt, ci care soluție servește cel mai bine obiectivele medicale ale pacientului și oferă cea mai bună predictibilitate pe termen lung.
La fel de important este însă ce se întâmplă după ce echipa a ajuns la o concluzie. Pacientul nu trebuie să primească opinii diferite de la fiecare specialist, ci un plan de tratament coerent. Iar aici comunicarea medicului devine esențială. Poți avea un plan de tratament impecabil din punct de vedere medical, dar dacă nu reușești să îi explici pacientului ce facem, de ce facem, în ce ordine și care este rolul fiecărei etape, planul rămâne doar bun pe hârtie.
Pentru mine, un plan de tratament bun nu este doar cel asupra căruia specialiștii au căzut de acord, ci și cel pe care pacientul l-a înțeles. Pentru că, în final, pacientul trebuie să fie parte din decizie, nu doar destinatarul ei.
Stomatologo.ro Stomatologia devine tot mai automatizată, de la scanare optică la procesare digitală. Cum preveniți depersonalizarea actului medical și cum mențineți legătura empatică directă medic-pacient în mijlocul unui flux complet digitalizat?
Dr. C. A. Cu cât stomatologia devine mai digitală, cu atât cred că trebuie să fim mai atenți să nu uităm că în fața noastră este un om, nu un caz.
CBCT-ul, scanarea intraorală, planificarea digitală, chirurgia ghidată sau inteligența artificială sunt instrumente extraordinare, care ne ajută să diagnosticăm mai bine, să fim mai preciși și să facem tratamentele mai predictibile. Cred foarte mult în tehnologie și în integrarea ei în practica medicală, dar nu cred că aceasta va putea înlocui vreodată relația medic-pacient.
Niciun software nu poate înlocui discuția cu pacientul, modul în care îl asculți și înțelegi ce își dorește, ce îl sperie, ce experiențe a avut și care sunt nevoile lui reale. Provocarea este să știm să îmbinăm cât mai bine tehnologia cu această componentă profund umană a profesiei.
Pentru că, indiferent unde va ajunge tehnologia, atunci când îi este frică, când are o îndoială sau o anxietate, omul se va întoarce tot către un om. Iar asta cred că nu se va schimba.
Stomatologo.ro Cum vedeți evoluţia clinicii Dentistree în următorii ani și ce tehnologii emergente (imprimarea 3D tisulară, inteligența artificială în diagnosticul CBCT) credeți că vor redefini radical standardul de îngrijire în implantologia românească?
Dr. C. A. Văd Dentistree evoluând către o stomatologie din ce în ce mai digitală, mai precisă și mai predictibilă. Ritmul în care avansează inteligența artificială și tehnologia este extraordinar, iar noi trebuie să ținem pasul cu această transformare. Dacă pierzi trenul tehnologiei, devine dificil să recuperezi distanța.
Dar tehnologia trebuie să rămână un instrument în mâna medicului, nu să devină cea care conduce actul medical. Inteligența artificială ne poate ajuta să analizăm mai bine, să planificăm mai precis și să lucrăm mai eficient, însă decizia trebuie să aparțină medicului. El este cel care pune în balanță informațiile oferite de tehnologie, experiența clinică, istoricul pacientului, principiile biologice și particularitățile fiecărui caz.
Cu cât tehnologia devine mai performantă, cu atât devine mai importantă componenta umană. Empatia, comunicarea și capacitatea de a înțelege cum gândește pacientul, ce își dorește, ce îl sperie și cum ia decizii nu mai sunt simple „soft skills". Sunt esențiale. Un plan digital impecabil nu are valoare dacă medicul nu știe să îl explice, iar pacientul nu îl înțelege și nu se regăsește în el.
Cred că medicul viitorului va trebui să stăpânească foarte bine ambele lumi: tehnologia și relația umană. Iar direcția în care vreau să evolueze Dentistree este exact la intersecția dintre ele: tehnologie avansată, tratamente predictibile și o medicină în care omul rămâne în centrul deciziei. Tehnologia ne poate arăta mai multe, ne poate ajuta să facem mai mult și mai bine, dar medicul este cel care înțelege, decide și își asumă.
