Consiliul Concurenței investighează Colegiul Medicilor Stomatologi: suspiciuni de cartel al tarifelor și restricții anticoncurențiale

Consiliul Concurenței investighează Colegiul Medicilor Stomatologi: suspiciuni de cartel al tarifelor și restricții anticoncurențiale

Consiliul Concurenței a declanșat o investigație împotriva Colegiului Medicilor Stomatologi din România pentru suspiciuni de fixare a onorariilor minime, restricții de recrutare a personalului și interzicerea reducerilor pentru pacienți, cu posibilitatea extinderii anchetei și la cabinetele membre.

Consiliul Concurenței a declanșat, în ianuarie 2025, o investigație de amploare împotriva Colegiului Medicilor Stomatologi din România (CMSR), instituția reprezentativă a profesiei medicale dentare din țara noastră. Autoritatea de concurență deține indicii potrivit cărora colegiul ar fi coordonat practici anticoncurențiale care afectează atât pacienții, cât și angajații din sectorul stomatologic. Investigația vizează posibila stabilire a unor onorarii minime, restricții privind recrutarea personalului și interzicerea oferirii de reduceri sau facilități pentru atragerea pacienților.

Ce a declanșat investigația și cine este investigat
Pe 27 ianuarie 2025, Consiliul Concurenței a făcut public faptul că a inițiat o procedură de investigație privind posibila încălcare a legislației din domeniul concurenței de către Colegiul Medicilor Stomatologi din România. În cadrul investigației, au fost efectuate inspecții inopinate atât la sediul central al CMSR, cât și la sediul Colegiului Medicilor Stomatologi Iași. Inspecțiile inopinate sunt autorizate de Curtea de Apel București și sunt justificate de necesitatea obținerii documentelor și informațiilor necesare clarificării posibilelor practici anticoncurențiale. Autoritatea de concurență a precizat că efectuarea acestora nu reprezintă o antepronunțare în ceea ce privește vinovăția instituției investigate.

Investigația vizează, în principal, trei categorii de suspiciuni:

1. Stabilirea de onorarii minime. Consiliul Concurenței deține indicii conform cărora CMSR ar fi stabilit tarife minime pentru serviciile prestate de membrii săi. O astfel de practică poate constitui o fixare colectivă de prețuri, interzisă explicit de Legea concurenței nr. 21/1996 și de art. 101 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Instrucțiunile privind prețurile minime sau orientative, difuzate prin intermediul unei organizații profesionale, sunt considerate echivalente unui acord de cartel între membrii acesteia.

2. Clauze „no-poach‟ și împărțirea pieței forței de muncă. Autoritatea suspectează că, prin intermediul CMSR, s-ar fi introdus restricții privind recrutarea personalului de la un cabinet stomatologic la altul. Această practică, cunoscută în dreptul concurenței ca „no-poach agreement‟, presupune că operatorii economici se obligă să nu contacteze, să nu recruteze și să nu angajeze persoane care lucrează sau au lucrat la un cabinet concurent. Efectul direct este menținerea salariilor la un nivel artificial scăzut și eliminarea mobilității forței de muncă calificate.

3. Interzicerea reducerilor și a facilităților pentru pacienți. Există indicii că CMSR ar fi impus cabinetelor stomatologice restricții privind acordarea de reduceri sau alte avantaje materiale destinate atragerii sau fidelizării pacienților. O astfel de interdicție elimină concurența prin preț între cabinetele membre și limitează accesul pacienților la servicii dentare la tarife mai competitive.

Codul Deontologic al medicului stomatolog din România, adoptat prin Decizia nr. 6/1AGN din 9 iulie 2021 și publicat în Monitorul Oficial nr. 833/31 august 2021, cu intrare în vigoare la 1 ianuarie 2022, constituie documentul normativ central analizat de autoritatea de concurență. În reacția publică dată imediat după declanșarea investigației, noua conducere a CMSR a precizat că a demarat deja procesul de modificare a prevederilor Codului Deontologic, inclusiv în ceea ce privește normele referitoare la publicitate și comunicare, și că va coopera pe deplin cu Consiliul Concurenței.

Cât poate dura investigația
Legea concurenței nu prevede un termen fix pentru finalizarea unei investigații. Practica Consiliului Concurenței arată că durata depinde de complexitatea cazului, de volumul probelor administrate și de conduita entității investigate. Potrivit documentației publice a companiei Digi Communications, aflată ea însăși sub o investigație separată, instituția română indică că investigațiile antitrust durează, în mod obișnuit, doi până la trei ani.

În cazul CMSR, procedura cuprinde mai multe etape: colectarea și analiza documentelor ridicate cu ocazia inspecțiilor inopinate, solicitarea de informații suplimentare de la părți și terți, elaborarea raportului de investigație, comunicarea raportului către CMSR cu acordarea unui termen de minimum 30 de zile pentru observații scrise, organizarea de audieri în plenul Consiliului Concurenței și, în final, adoptarea unei decizii. Dacă CMSR alege să depună angajamente de remediere, procedura se poate derula într-un termen mai scurt, fără constatarea formală a încălcării legii.

În 2024, Consiliul Concurenței a finalizat 18 investigații, cel mai ridicat număr din ultimii șapte ani, aplicând amenzi în valoare totală de 368,54 milioane lei (aproximativ 73,7 milioane euro). Printre dosarele finalizate recent s-au numărat investigații care au implicat asociații profesionale din domenii precum asigurările, serviciile notariale, turismul și transportul în regim de taxi. Instituția a precizat public că în ultimii ani a constatat o creștere a numărului de cazuri în care practicile anticoncurențiale se derulau sub umbrela asociațiilor profesionale.

Cifra de afaceri a pieței stomatologice și poziția financiară a CMSR
CMSR este o organizație profesională non-profit constituită în temeiul Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, și nu o companie comercială, astfel încât nu raportează o cifră de afaceri proprie în sensul dreptului comercial. Veniturile sale provin, în principal, din cotizațiile anuale ale membrilor, din taxe pentru avizarea și înregistrarea cabinetelor, din tarife pentru cursuri de educație medicală continuă și din alte activități administrative specifice.

În schimb, piața stomatologică privată pe care CMSR o reglementează și o reprezintă are o anvergură semnificativă. Potrivit datelor platformei Termene.ro, cifra de afaceri cumulată a societăților cu activități de asistență stomatologică a atins aproape 5,3 miliarde lei în 2023, în creștere cu circa un miliard de lei față de anul anterior. În prezent, aproximativ 10.068 de agenți economici activi fiscal operează în sectorul stomatologic, iar numărul total al societăților cu acest profil depășește 12.800.

Relevanța financiară a CMSR din perspectiva dreptului concurenței trebuie însă citită într-un alt registru: dacă Consiliul Concurenței va constata încălcarea legii și va decide aplicarea unei sancțiuni, amenda se calculează, conform practicii europene și naționale, prin raportare la cifra de afaceri realizată pe piața relevantă, adică la veniturile generate de toți membrii implicați în practica anticoncurențială, nu la veniturile proprii ale colegiului. Această abordare este consacrată și în Regulamentul european 1/2003 și în practica Comisiei Europene privind asociațiile de întreprinderi.

Poate fi extinsă ancheta la clinicile stomatologice
Extinderea investigației la cabinetele și clinicile stomatologice membre ale CMSR este posibilă și reprezintă un scenariu plauzibil în dreptul concurenței. Practica Consiliului Concurenței, precum și jurisprudența europeană stabilesc că, atunci când o asociație profesională adoptă decizii sau recomandări cu efect anticoncurențial, răspunderea poate fi extinsă la membrii care au aplicat în practică măsurile respective.

Totuși, această extindere a anchetei la clinici este condiționată de mai multe elemente: existența unor dovezi că membrii individuali au pus în practică orientările privind tarifele minime sau clauzele de non-recrutare a personalului, gradul în care aceste practici au fost asumate și aplicate la nivelul cabinetelor, respectiv măsura în care informațiile colectate în cadrul inspecțiilor la CMSR indică o conduită concertată la nivelul operatorilor de pe piață.

În investigațiile similare finalizate în România și în alte state membre ale Uniunii Europene, cabinetele individuale au fost sancționate alături de asociația profesională atunci când s-a demonstrat că au participat activ la implementarea practicilor interzise. În cazul de față, dacă anchetatorii vor identifica în documentele ridicate corespondență, minute ale ședințelor sau alte probe care atestă acceptarea și aplicarea tarifelor minime ori a clauzelor de non-recrutare, procedura de investigație se poate extinde prin ordin al președintelui Consiliului Concurenței.

Conform Legii concurenței nr. 21/1996, companiile investigate riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri realizată în anul anterior sancționării. În cazul asociației, amenda se poate raporta la cifra de afaceri cumulată a membrilor implicați, sumă care, raportat la dimensiunea pieței stomatologice românești de 5,3 miliarde lei, ar putea fi substanțială.

Context: investigații similare în Europa și în România
Investigațiile autorităților de concurență împotriva ordinelor și colegiilor profesionale din domeniul medical nu sunt o noutate la nivel european. Autorități din Franța, Italia, Portugalia, Spania și Olanda au sancționat ordine ale medicilor, farmaciștilor sau stomatologilor pentru stabilirea de onorarii minime sau pentru restricții la publicitate, considerând că astfel de practici limitează concurența în detrimentul pacienților.

În România, Consiliul Concurenței a acumulat o experiență consistentă în investigarea asociațiilor profesionale. Președintele instituției a semnalat public, în repetate rânduri, tendința asociațiilor de a deveni umbrele sub care se coordonează schimburi de informații comerciale sensibile, în special referitoare la prețuri. În ultimii cinci ani, nouă cazuri finalizate au implicat asociații profesionale din diverse domenii, inclusiv asigurări, servicii notariale, turism și taximetrie.

Ce urmează
CMSR a anunțat public că va coopera cu Consiliul Concurenței și a confirmat că procesul de modificare a Codului Deontologic este deja în desfășurare, inclusiv în privința normelor referitoare la publicitate stomatologică și la comunicarea comercială. Colegiul se consultă cu Colegiul Medicilor din România pentru a identifica principii și practici comune compatibile cu legislația concurenței.

Dacă investigația va confirma existența practicilor anticoncurențiale, Consiliul Concurenței poate dispune încetarea imediată a acestora, poate impune măsuri corective și poate aplica amenzi. Alternativ, dacă CMSR propune angajamente de remediere acceptabile, procedura se poate încheia fără o decizie formală de constatare a încălcării, reducând riscul sancționar. Indiferent de decizia finală, dosarul va influența profund modul în care sunt redactate normele deontologice ale profesiei stomatologice din România și poate genera un precedent relevant pentru alte organizații profesionale din sănătate.

Redacția Stomatologo

Autor / colaborator Stomatologo.ro.