Cercetătorii elvețieni au creat MIR, un robot intraoral de dimensiunea unui dop de plută, capabil să prepare automat dinții pentru coroane dentare cu o precizie sub 0,2 milimetri.
Cercetători de la Universitatea din Basel au dezvoltat un robot dentar miniaturizat care ar putea pregăti dinții pentru coroane în mod automat, reducând semnificativ numărul de vizite la stomatolog necesare pentru acest tratament.
Scenariul este familiar pentru mulți pacienți: un control de rutină se încheie cu o veste proastă — cariile au afectat grav un dinte și este nevoie de o coroană. Tratamentul implică mai multe programări: prima vizită pentru îndepărtarea cariei, prepararea dintelui și montarea coroanei provizorii, iar o a doua vizită pentru coroana definitivă. Acest proces ar putea deveni mult mai rapid grație noului robot dezvoltat în cadrul Departamentului de Inginerie Biomedicală de la Universitatea din Basel.
MIR — robotul care încape în gură
Prototipul, denumit MIR (Miniature Intraoral Robot), are dimensiunile unui dop de plută — doar 43 x 26 x 28 milimetri — și este conceput să fie suficient de mic pentru a fi utilizat confortabil în cavitatea bucală. Motoarele și sistemul de control sunt amplasate în afara robotului, conectate prin arbori flexibili, cabluri și tuburi.
Funcționarea sa se bazează pe un plan digital: după un scan realizat la prima vizită, medicul stomatolog poate planifica cu exactitate cum să fie îndepărtat materialul dentar și poate comanda coroana definitivă imediat, fără a mai fi nevoie de o a doua programare. Scanul servește atât pentru planificarea coroanei, cât și pentru fabricarea unei gutiere personalizate la care robotul este atașat — astfel, chiar dacă pacientul își mișcă capul, MIR se deplasează odată cu acesta.
Precizie remarcabilă chiar fără senzori
Robotul pregătește dintele în două etape: mai întâi, o freză lată reduce suprafața coronară de sus; în a doua etapă, o freză mai lungă și mai subțire lucrează pe laturile dintelui. Testele efectuate pe modele din rășină sintetică și pe ceramică cu duritate similară smalțului dentar au arătat o eroare de poziționare sub 0,2 milimetri — rezultat remarcabil în condițiile în care sistemul nu dispune încă de senzori de corecție a poziției. Forțele generate în timpul frezării au rămas sub cinci newtoni, echivalentul forței gravitaționale a unui recipient de apă de jumătate de litru.
Pași următori: senzori și cameră video
Înainte de a putea fi utilizat în cabinete stomatologice, MIR mai are nevoie de dezvoltări suplimentare. Echipa de cercetare intenționează să integreze senzori și o cameră video care să permită sistemului să monitorizeze poziția și progresul tratamentului în timp real. „Chiar și după o întrerupere de curent, MIR ar ști unde se află și de unde să continue, pe baza datelor furnizate de senzori", explică profesorul Georg Rauter, liderul grupului de cercetare.
Robotul dentar a fost dezvoltat în cadrul unui proiect finanțat de Innosuisse, în colaborare cu Centrul de Stomatologie al Universității din Zürich, compania Camlog Biotechnologies GmbH din Basel și Universitatea din Bern.
