CNAS a lansat o aplicație publică care oferă acces la indicatorii esențiali ai activității spitalelor din România, relevând că un sfert dintre paturile spitalicești rămân neocupate în medie, în timp ce marile unități de urgență sunt supraaglomerate.
Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a lansat, vineri, o aplicație online care oferă acces public la principalii indicatori de activitate ai spitalelor din România. Instrumentul poate fi accesat la adresa https://cnas.ro/spitale/ și include date despre numărul de paturi ocupate, numărul pacienților tratați și durata medie a unei internări, spital cu spital.
Președintele CNAS, Horațiu-Remus Moldovan, a explicat că aplicația oferă „pentru prima dată, o imagine clară de ansamblu asupra modului în care funcționează sistemul spitalicesc din România". Potrivit acestuia, oricine poate vedea acum câți pacienți tratează fiecare unitate, cât durează în medie o internare, cum sunt folosite paturile și resursele și cum se situează un spital față de altele similare din țară — informații care până acum erau greu de accesat sau dispersate în mai multe surse.
„Scopul nostru este simplu: să luăm cele mai bune decizii pentru pacienți. Cred cu tărie că în sănătate putem obține rezultate mai bune cu resursele pe care le avem, dacă le folosim mai eficient. Datele ne arată unde sistemul funcționează bine și unde este nevoie de schimbare. Fără date, reforma se bazează pe percepții. Cu date, reforma se bazează pe dovezi", a transmis Moldovan, conform unui comunicat remis AGERPRES.
Ce arată datele
Potrivit informațiilor puse la dispoziție de CNAS, gradul mediu de ocupare a paturilor pentru pacienții acuți este de aproximativ 63%, ceea ce înseamnă că, în medie, unul din trei paturi contractate rămâne neocupat. Peste 140 de spitale au un grad de ocupare sub 60%, iar în 63 de spitale ocuparea coboară sub 50%. În același timp, marile spitale de urgență se confruntă frecvent cu supraaglomerare.
„Problema nu este numărul total de paturi: avem suficiente paturi la nivel național, însă distribuția lor reflectă, în multe cazuri, o realitate demografică și epidemiologică ce s-a schimbat semnificativ în ultimii ani. Structura cheltuielilor trebuie analizată cu atenție: în jumătate dintre spitale, cheltuielile de personal depășesc 79% din valoarea serviciilor medicale realizate, respectiv din veniturile obținute de spitale de la casele de asigurări de sănătate; în zeci de spitale, acestea depășesc 90%. Acest lucru nu reprezintă o critică la adresa managementului spitalelor, ci un semnal că organizarea și finanțarea rețelei spitalicești trebuie adaptate realităților actuale, astfel încât să rămână suficiente resurse pentru medicamente, materiale sanitare și investiții", a adăugat șeful CNAS.
Moldovan a subliniat că o mai bună alocare a resurselor înseamnă servicii medicale mai eficiente, acces mai bun pentru pacienți, investiții acolo unde este cea mai mare nevoie, un sistem de sănătate mai echitabil și mai sustenabil.
„Nu putem administra eficient ceea ce nu măsurăm: această aplicație reprezintă un pas important către o cultură a deciziilor bazate pe date și către un sistem de sănătate mai transparent. (...) Un sistem pe care îl înțelegem împreună este un sistem pe care îl putem îmbunătăți împreună", a punctat președintele CNAS.
Aplicația a fost realizată pe baza datelor CNAS de către ec. dr. Cosette Chichirău și este accesibilă oricui, gratuit, la adresa menționată.
