AP-STOMA este primul program național prin care Ministerul Sănătății finanțează direct tratamente stomatologice gratuite în spitalele publice din România, dar adoptarea sa a fost blocată de Colegiul Medicilor Stomatologi care reclamă lipsa consultării obligatorii prevăzute de lege.
La sfârșitul lunii decembrie 2025, Ministerul Sănătății din România a lansat în procedura de transparență decizională un ordin de ministru care propunea, pentru prima dată în istoria sistemului sanitar românesc, un mecanism public de finanțare directă a tratamentelor stomatologice în spitalele de stat. Programul, denumit AP-STOMA (Acțiuni Prioritare — Stomatologie), a generat imediat o reacție fermă din partea Colegiului Medicilor Stomatologi din România (CMSR), care a semnalat atât lacune procedurale grave, cât și riscuri structurale majore. Dezbaterea publică ce a urmat a scos la suprafață tensiunile acumulate de ani de zile în domeniul sănătății orale din România — un sector cronic subfinanțat, cu acoperire teritorială inegală și acces dificil pentru categoriile vulnerabile.
Contextul lansării: o tragedie ca punct de plecare
Programul AP-STOMA nu a apărut în vid. Lansarea sa a fost accelerată de un eveniment tragic petrecut în noiembrie 2025 — decesul unei fetițe de doi ani în urma unei intervenții stomatologice realizate sub anestezie generală într-o clinică privată. Cazul a expus public o realitate îngrijorătoare: capacitatea națională extrem de redusă pentru proceduri stomatologice asistate cu anestezie-terapie intensivă (ATI) în spitalele de stat și absența unui cadru reglementat pentru astfel de intervenții.
Ministrul Sănătății de la acea dată, Alexandru Rogobete, a răspuns prin anunțarea unui cadru de finanțare inovator. Conform declarațiilor oficiale, în România există spitale care și-au exprimat deja dorința de a dezvolta intervenții stomatologice în regim ambulatoriu sau de spitalizare de zi, inclusiv cu anestezie generală, atât pentru copii, cât și pentru adulți, inclusiv un spital nou construit în Sectorul 4 al Capitalei, dedicat acestui tip de intervenții. Ceea ce a lipsit până acum, potrivit ministrului, a fost o viziune clară de finanțare și un mecanism predictibil care să încurajeze spitalele publice să dezvolte aceste servicii esențiale.
Ce prevede Programul AP-STOMA: obiective și finanțare
AP-STOMA reprezintă un mecanism de finanțare directă prin Ministerul Sănătății, distinct de sistemul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), destinat să acopere servicii stomatologice complexe sau de urgență care depășesc actualele cadre de decontare. Concret, prin program se pot finanța:
— medicația, materialele și instrumentarul necesar tratamentelor stomatologice, inclusiv pentru intervenții sub anestezie generală;
— analizele și investigațiile imagistice necesare evaluării și monitorizării pacienților;
— echipamente medicale esențiale (unituri dentare, radiologie, sterilizare, bloc operator, ATI, laborator);
— consumabile, materiale de protecție și investigații auxiliare;
— service-ul și mentenanța aparaturii medicale, în condiții clare de siguranță și autorizare.
Potrivit proiectului de ordin, programul este elaborat, derulat și finanțat de Ministerul Sănătății și se implementează exclusiv prin unități sanitare publice care dețin sau urmează să dețină secții, compartimente sau cabinete de stomatologie. Tratamentele vor fi gratuite pentru pacienți, cheltuielile fiind suportate de la bugetul de stat. Lista spitalelor participante urmează să fie stabilită printr-un ordin ministerial separat, ulterior adoptării ordinului-cadru.
Obiectivele declarate ale programului vizează: reducerea complicațiilor stomatologice care pot evolua spre afecțiuni sistemice, acordarea tratamentelor stomatologice de urgență, prevenirea infecțiilor odontogene, reducerea cazurilor ce necesită internare și facilitarea accesului categoriilor vulnerabile — copii mici, persoane cu dizabilități, pacienți oncologici — la servicii stomatologice.
Cronologia adoptării: de la transparență decizională la controversă instituțională
Proiectul de ordin AP-STOMA a fost publicat pe site-ul Ministerului Sănătății în procedura de transparență decizională la data de 29 decembrie 2025. A doua zi, la 30 decembrie, CMSR a emis un prim comunicat de presă prin care anunța demararea procesului de analiză a impactului, subliniind că ordinul a fost elaborat fără consultarea prealabilă a organismului profesional reprezentativ.
La 4 ianuarie 2026, CMSR a transmis oficial Ministerului Sănătății un document de 7 pagini — semnat de președintele instituției, dr. Florin Dan Cezar Lăzărescu — conținând analiza de impact, obiecțiile juridice și un set de solicitări concrete. Documentul a fost adresat ministrului Rogobete și Direcției Medicină de Urgență, condusă de dr. Ximena Moldovan. În paralel, CMSR a solicitat public amânarea intrării în vigoare a ordinului și demararea unei consultări reale cu reprezentanții corpului profesional.
Ulterior, în perioada ianuarie-februarie 2026, s-a organizat o dezbatere publică dedicată Programului AP-STOMA la care au participat reprezentanți ai CMSR, Ministerului Sănătății și CNAS. Dezbaterea a permis schimbul de poziții instituționale, fără ca la acea dată să fie adoptate amendamente concrete la proiectul de ordin. În present, ordinul AP-STOMA nu este încă publicat în Monitorul Oficial al României, rămânând în stadiu de proiect aflat în procedura de avizare și consultare.
Obiecțiile CMSR: argumente juridice și profesionale
Colegiul Medicilor Stomatologi din România nu s-a opus în principiu programului, ci a contestat modul în care a fost elaborat și anumite aspecte structurale ale proiectului. Obiecțiile formulate se pot grupa în trei categorii principale.
1. Aspecte de legalitate procedurală
CMSR a invocat mai multe prevederi legale care obligau Ministerul Sănătății să consulte și să obțină avizul colegiului înainte de adoptarea ordinului. Conform art. 512 alin. 1 lit. m¹) din Legea nr. 95/2006, CMSR are atribuția de a aviza toate programele de sănătate și proiectele de acte normative cu efect asupra medicinei dentare. De asemenea, art. 538¹ din aceeași lege prevede că avizul sau punctul de vedere emis de CMSR este obligatoriu în cazurile în care legea îl prevede. Totodată, Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică obligă autoritățile să organizeze dezbateri publice la cererea organizațiilor legal constituite, calitate pe care o deține și CMSR.
2. Riscuri de suprapunere cu sistemul CNAS
CMSR a semnalat că forma actuală a proiectului putea genera suprapuneri între manoperele finanțate prin AP-STOMA și cele deja incluse în pachetul de bază CNAS. Conform art. 219 și art. 230 din Legea nr. 95/2006, finanțarea serviciilor medicale, inclusiv a celor stomatologice, se realizează prin sistemul de asigurări sociale de sănătate, CNAS reprezentând mecanismul legal principal. Instituirea unui mecanism paralel de finanțare riscă, potrivit CMSR, să contravină arhitecturii legale existente și să creeze premisele unei concurențe neloiale între furnizori.
3. Deficiențe structurale și de acces
Una dintre cele mai importante critici viza limitarea exclusivă a programului la medici cu anumite supraspecializări, cum ar fi pedodonția. CMSR a arătat că în numeroase județe astfel de specialiști nu sunt disponibili în sistemul public, ceea ce ar transforma o măsură de extindere a accesului într-un factor de inaccesibilitate practică, în special pentru pacienții pediatrici. De asemenea, colectivul de lucru AP-STOMA propus nu includea niciun reprezentant al CMSR, deși rolul legal al colegiului impunea prezența acestuia.
Solicitările CMSR: un plan alternativ pentru stomatologia publică
Dincolo de obiecțiile formale, CMSR a propus un set de șapte cereri concrete, reflectând viziunea colegiului privind direcția în care ar trebui să evolueze politica publică în domeniul sănătății orale. Acestea includ: includerea unui reprezentant desemnat de CMSR în Colectivul de Lucru AP-STOMA; reconfigurarea și optimizarea ordinului pentru a orienta eficient fondurile publice; elaborarea unui Plan Național de Prevenție Stomatologică corelat cu Strategia Națională de Sănătate 2022-2030; crearea unui Plan Strategic Național pentru dezvoltarea etapizată a centrelor județene de stomatologie cu suport ATI în spitalele de pediatrie și pentru adulți; asigurarea transparenței programului prin publicarea criteriilor de eligibilitate și a listei unităților participante; elaborarea comună a unei Strategii Naționale de Sănătate Orală 2026-2030; și instituirea unui cadru permanent de dialog instituțional între Ministerul Sănătății și CMSR.
Un element central al viziunii CMSR este adoptarea principiului „fondurile urmăresc pacientul”, care ar permite utilizarea eficientă a infrastructurii existente la nivel național — inclusiv cea din sectorul privat autorizat și dotat corespunzător — asigurând un acces rapid și echitabil pentru pacienții cu indicație de tratament asistat ATI, fără a crea presiuni suplimentare pe capacitatea limitată a sistemului public.
Stadiul actual: proiect în așteptare, dialog în curs
Conform informațiilor disponibile până în iunie 2026, ordinul de ministru privind AP-STOMA nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, rămânând în stadiu de proiect. Aceasta sugerează că solicitarea CMSR de amânare a adopției a produs efect, cel puțin temporar, iar procesul de consultare cu corpul profesional este în curs. Adoptarea finală a ordinului este condiționată, potrivit cadrului legal, de parcurgerea etapelor de avizare prevăzute de Legea nr. 95/2006 și de Legea nr. 52/2003.
Contextul mai larg include și faptul că Ministerul Sănătății a lansat în aceeași perioadă un program similar pentru chirurgia robotică — AP-ROBOTICA — ceea ce sugerează că mecanismul AP-STOMA face parte dintr-o strategie mai amplă de finanțare directă ministerială a unor servicii medicale de înaltă specializare, în afara cadrului clasic CNAS.
Perspective și implicații pentru pacienți și sistem
Dincolo de tensiunile instituționale, miza reală a programului AP-STOMA rămâne accesul populației la servicii stomatologice de calitate și gratuite în sistemul public. România se confruntă de decenii cu una dintre cele mai scăzute rate de acoperire a serviciilor stomatologice decontate din Uniunea Europeană. Subfinanțarea cronică prin CNAS a determinat exodul pacienților cu posibilități financiare reduse fie spre clinici private cu costuri prohibitive, fie spre amânarea tratamentelor până la apariția complicațiilor severe.
Programul AP-STOMA reprezintă un prim pas în direcția corectă, recunoscut ca atare chiar de CMSR. Problema nu este intenția programului, ci execuția sa: fără o consultare reală cu profesioniștii din domeniu, fără o hartă clară a distribuției teritoriale a unităților participante și fără o corelare cu prevenția primară, există riscul ca fondurile publice să fie concentrate într-un număr restrâns de centre urbane, agravând inechitățile geografice existente.
Elaborarea unei Strategii Naționale de Sănătate Orală pentru perioada 2026-2030 — propusă de CMSR și acceptată în principiu de Ministerul Sănătății — ar putea oferi cadrul strategic necesar pentru ca AP-STOMA să devină un instrument eficient, bazat pe date reale, pe criterii transparente și pe o guvernanță participativă.
Redacția stomatologo.ro a solicitat de la Ministerul Sănătății informații cu privire la stadiul în care se află proiectul de ordin, însă până la data publicării acestui material nu am primit niciun răspuns.
