La evenimentul iStoma–UniCredit din 11 septembrie, specialiști din drept medical, sănătate publică și tehnologie au dezbătut valoarea juridică reală a semnăturii electronice în cabinetele stomatologice și noile opțiuni de finanțare a tratamentelor prin cod QR.
Sectorul stomatologic românesc a fost în centrul unei dezbateri esențiale pentru viitorul digitalizării medicale. iStoma, în parteneriat cu UniCredit Bank, a organizat la sediul băncii din Capitală (Sala București, Bd. Expoziției nr. 1) conferința „Semnătura electronică în cabinetul stomatologic între mit și realitate", desfășurată între orele 10:00 și 15:00.
Evenimentul nu a fost gândit ca o simplă prezentare de produs, ci ca o platformă de dezbatere reală, la care au participat medici stomatologi, reprezentanți ai autorităților de reglementare, furnizori de servicii de încredere, avocați specializați în drept medical și asigurători de malpraxis. Miza a fost clarificarea riscurilor juridice asociate digitalizării actului medical și a statutului legal al diferitelor tipuri de semnătură electronică, alături de prezentarea soluțiilor de trasabilitate și finanțare integrată.
Mitul semnăturii pe tabletă
Una dintre concluziile centrale ale întâlnirii a vizat o practică extrem de răspândită în cabinetele stomatologice: semnătura trasată de pacient cu degetul pe ecranul unei tablete este adesea privită, greșit, ca echivalentul automat al semnăturii olografe de pe hârtie. Din punct de vedere legal, aceasta reprezintă o semnătură electronică simplă, iar valoarea sa probatorie depinde direct de capacitatea sistemului informatic de a genera metadate tehnice neîndoielnice.
Participanții au subliniat că, într-un eventual litigiu, instanța, avocații de malpraxis și asigurătorii verifică dosarul prin prisma a trei întrebări-cheie: cine a semnat efectiv documentul, ce versiune exactă a conținutului a văzut și a acceptat pacientul, și dacă se poate dovedi că documentul nu a fost modificat ulterior semnării. O simplă imagine a unei semnături lipite într-un fișier PDF nu satisface aceste exigențe fără un mecanism criptografic de sigilare.
Analiza prezentată la eveniment a arătat, de altfel, că documentele pe suport de hârtie pot fi chiar mai vulnerabile decât un flux digital bine construit — expuse riscului de pierdere, deteriorare sau completare ulterioară neautorizată, spre deosebire de un sistem digital securizat, care oferă o pistă de audit completă și inalterabilă.
Cum funcționează fluxul documentar în iStoma
Platforma iStoma integrează cerințele Regulamentului eIDAS și ale legislației naționale privind serviciile de încredere. Fluxul pornește de la generarea automată a documentului pe baza datelor din fișa pacientului, continuă cu prezentarea acestuia pe tabletă sau interfață web securizată, iar în momentul semnării sistemul captează, pe lângă grafia semnăturii, un set extins de metadate criptografice — amprentă temporală, adresă IP, identificator unic al dispozitivului și parametri biometrici ai trasării. Documentul rezultat este sigilat criptografic și arhivat automat, putând fi accesat sau exportat instantaneu la nevoie.
Prin acest flux sunt gestionate acordul GDPR, chestionarul de evaluare a stării de sănătate, consimțămintele informate pentru intervenții specifice și planurile de tratament. Un element distinct discutat a fost și trasabilitatea digitală a proceselor de sterilizare, care permite asocierea fiecărei șarje de sterilizare cu fișa pacientului și manoperele efectuate — un avantaj important în fața controalelor DSP sau INSP.
Finanțarea tratamentelor, direct din fotoliul stomatologic
Parteneriatul iStoma–UniCredit, inițiat în 2024 și extins cu funcționalități noi în 2026, elimină birocrația bancară din interiorul cabinetului. Medicul generează planul de tratament în iStoma, aplicația afișează un cod QR asociat opțiunilor de creditare, iar pacientul finalizează integral online cererea de finanțare, direct de pe telefon.
Creditul se acordă în lei, pentru sume de până la 120.000 lei per plan de tratament, cu rambursare flexibilă între 6 și 60 de luni. Pentru clinici, avantajul este încasarea integrală a sumei imediat după aprobare, fără riscul de neplată și fără costurile aferente colectării creanțelor.
Vocea din interiorul iStoma
Ionuț Richard Botorogeanu a comentat evenimentul pe LinkedIn, descriindu-l ca pe o etapă importantă în ceea ce a numit chiar el "război hârtiei". La discuție au participat reprezentanți ai CMSR, Namirial, avocați specializați în malpraxis, asigurători și peste 100 de proprietari de clinici stomatologice.
Concluzia pe care o subliniază Botorogeanu este că o digitalizare făcută corect poate genera de fapt mai multă trasabilitate și mai multe elemente verificabile decât semnătura olografă tradițională de pe hârtie. El insistă că nu este suficient să înlocuiești pixul cu degetul pe o tabletă pentru a spune că o clinică s-a digitalizat cu adevărat — trebuie să poți demonstra cine a semnat, ce a semnat, când a semnat și ce document a avut pacientul în față, păstrând integral traseul documentului. În opinia sa, nici hârtia, nici tableta, nici simpla existență a unei semnături nu oferă protecție reală — ci un proces documentat și trasabil este cel care contează.
Un ecosistem de stakeholderi la aceeași masă
Evenimentul a reunit actori-cheie din reglementarea și verificarea actului medical stomatologic: Colegiul Medicilor Stomatologi din România (etică și consimțământ informat), Institutul Național de Sănătate Publică (siguranța pacientului și protocoale de sterilizare), Direcția de Sănătate Publică (control și autorizare sanitară), Autoritatea pentru Digitalizarea României (conformitate eIDAS), furnizori de servicii de încredere precum Namirial, avocați specializați în drept medical (printre care Bordianu și Asociații) și societăți de asigurare a malpraxisului.
Concluzia generală a dezbaterii a fost că digitalizarea corectă a cabinetului stomatologic nu este doar un demers tehnologic, ci unul care implică deopotrivă conformitate juridică, securitate cibernetică și rigoare administrativă.
